…Omul vine în lume din dragoste şi îşi trăieşte viaţa sa în dragoste şi cu bună credinţă în Bunul Dumnezeu. Fiecare om are drumul credinţei sale, care se transmite din tată în fiu, din familie în familie, din generaţie în generaţie. Aşa a fost şi este domnul Gheorghe RAŢA din satul Ostriţa, Ţinutul Herţei.
L-am cunoscut pe domnul Gheorghe în anul 2008, când satele din valea Prutului au fost inundate. Dumnealui împreună cu regretata sa soţie, Nivia, au sosit la Costiceni, unde au dat o mână de ajutor localnicilor, servindu-i cu pâine coaptă, ulei şi legume. La două familii au dat îmbrăcăminte pentru copii. Au făcut o faptă bună.
Atunci domnul Gheorghe mi-a povestit durerea sa sufletească pe care o poartă în inimă de mai mulţi ani. Tatăl său, Modest Raţa al lui Dumitru, născut în anul 1939, înainte de moarte l-a rugat să vină la Costiceni să caute rădăcina neamului Raţa.
Moşul lui, Dumitru Raţa al lui Condratiev, născut în anul 1912, a fost deportat în 1941 în Siberia. A decedat în oraşul Taişet, regiunea Irkutsk. Acolo îşi doarme somnul de veci. Strămoşul lui Ilie Raţa, Condratiev al lui Ilie, născut în anul 1876, a avut doi fraţi: Dumitru şi Ilie, care au fost viorişti. Rudele lui Gheorghe Raţa au fost muzicieni, care au cântat la acordeon, trompetă, clarinet şi vioară. Am studiat peste 30 de familii din neamul Raţa şi lucrul continuă şi pe viitor. Deci, rudele lui Gheorghe Raţa au fost muzicieni şi oameni cu credinţă în Bunul Dumnezeu.
Pasiunea pentru credinţă şi cântec a Domniei sale vine de la neamul Răţănilor. Bunul Dumnezeu a lăsat cântecul să mângâie sufletul omului. Anume Bunul Dumnezeu l-a înzestrat cu harul credinţei, să iubească cântecul bisericesc. Toată tinereţea a cântat în colectivul coral al Bisericii cu hramul Acoperământul Maicii Domnului din satul Ostriţa. Mai mult de 20 de ani este conducătorul corului bisericesc. Dragostea de credinţă şi cântec l-a impus să facă o armonizare frumoasă a vocilor cântăreţilor. Am avut ocazia să ascult acest colectiv coral la hramul Bisericii din Hruşăuţi şi la Ostriţa. Personal am primit o mare alinare sufletească. În viaţă fiecare om are nevoie de cântec. Cântecul este un dar dumnezeiesc, care îndepărtează greutăţile şi necazurile din organismul omului. Cântecul bisericesc îmbogăţeşte mersul liturghiei la Sfântul Altar.
– E o mare plăcere să cânţi în corul bisericesc. Mai întâi trebuie să ai credinţă şi răbdare, spune domnul Gheorghe Raţa, care conduce acest colectiv cu mare dragoste.
Domnul Viorel Ghiba a scris despre Gheorghe Raţa în articolul „Mereu printre oameni”, publicat în „Gazeta de Herța” din 26 ianuarie a.c. Într-adevăr, este o personalitate care se află mereu printre oameni. Aş spune că Domnia sa este un om de omenie, este o persoană cu suflet mare şi se bucură de stimă şi onoare în mijlocul sătenilor. Mai ales în toate duminicile şi sărbătorile, dumnealui este la Altarul Domnului unde aduce alinare sufletească tuturor enoriaşilor, care participă la ritualurile bisericeşti.
Ne rugăm la Tatăl Ceresc să-l întărească şi pe viitor, dorindu-i multă sănătate şi putere ca întotdeauna să răsune cântecul bisericesc la Sfântul Altar al Domnului.
Andrei COLAC,
s. Costiceni
Gazeta de Herța 
Lasă un comentariu