ONG-ul „Ajutorii animalelor”, „Animal helpers” și voluntarii săi sunt implicați în protecția animalelor de mai bine de 12 ani. Ei ajută animalele la nevoie, fie că s-au îmbolnăvit, și-au pierdut proprietarul. Le protejează drepturile în conformitate cu legea, găsesc stăpâni pentru ei. Ei organizează, de asemenea, acțiuni de difuzare a informațiilor despre regulile de tratare a animalelor, sfătuiesc cum să le îngrijească în mod corespunzător, ajută la sterilizarea animalelor domestice și celor fără stăpân. De asemenea, de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, au lucrat îndeaproape cu persoanele strămutate intern care au venit în regiunea noastră cu animalele lor, oferind asistență cu alimente pentru animale, mijloace de salubritate. Nu este surprinzător faptul că, de îndată ce au auzit despre crima teribilă a rușilor la CHE Kahovka, au evaluat imediat amploarea dezastrului și au început să se gândească cum și cu ce ar putea ajuta atât oamenii, cât și animalele care au căzut în epicentrul acestui dezastru teribil. Decizia a fost luată rapid: trebuie să mergem în regiunea Herson.
Recent, voluntarii s-au întors deja acasă, la Cernăuți. Anna KLYMCIUK, voluntar și susținător al animalelor, împărtășește impresiile sale despre această călătorie foarte dificilă cu cititorii ziarului nostru.
– Împreună cu priete-nii noștri – Organizația ob-ștească „Inima Bucovinei”, am decis să mergem acolo unde era cel mai „fierbinte” și unde era cea mai mare nevoie de noi. Prietenii au donat o mulțime de ajutoare populației civile: scutece, alimente, medicamente, multe alimente pentru copii, produse de igienă, pe scurt, tot ceea ce este necesar pentru care au fost făcute cereri. De asemenea, am transportat produse de filtrare a apei. Și, bineînțeles, că, printre altele, am luat ajutor și pentru animale: aproximativ 300 kg de furaje, medicamente antiinflamatoare, medicamente pentru tratamentul împotriva paraziților, adsorbanți.
– În care localități ați reușit să fiți prezenți?
– Am vizitat orașul Novyi Bug, care se află în regiunea Mykolaiv, am trecut Pasat Pokrovsky, Ciornobaivka, apoi am ajuns direct la Herson. Acolo, împreună cu prietenii noștri – Centrul operativ de voluntari „Împreună suntem o putere” și șeful său Vitaliy Krykun – am mers în raionul Antonivka, care este, de fapt, situat lângă apă și unde era foarte periculos, pentru că în acel moment erau bombardamente. A fost necesar să acționăm foarte rapid și prompt. Am turnat mâncare în locuri sigure unde animalele se puteau apropia de cele aduse de noi și să mănânce. Animalele sunt șocate, înspăimântate de bombardamentele nesfârșite. De asemenea, am lăsat multă hrană pentru animale de companie pentru ca localnicii să hrănească câinii și pisicile, oamenii ne-au spus că merg la ruinele unui fost adăpost de animale și hrănesc animalele abandonate și confuze acolo.
– A fost greu drumul?
– Știți, în ciuda drumului lung – care este de peste 940 de kilometri într-un singur sens – drumul ni s-a părut foarte ușor. Vremea ne-a ajutat: nu a fost nici cald, nici rece, mașinile au funcționat perfect. Oamenii ne-au ajutat la fiecare pas. Desigur, mai aproape de Herson, drumul a devenit mai periculos, deoarece zona este în mod constant bombardată, nu există nici măcar o alarmă de raid aerian, deoarece pericolul este non-stop. A trebuit să purtăm armuri de corp, căști, dar, în general, totul a mers foarte bine. Am făcut tot ce am putut, suntem foarte recunoscători tuturor celor care ne-au susținut. În primul rând, Organizația publică de voluntari „Inima Bucovinei” condusă de Liubov Kukurudziak, Olga Kobevko. Și cu cât curaj și profesionalism voluntarii noștri au pornit la drum! Și cum toți am fost susținuți de singurul bărbat dintre noi, șoferul Anatoly Prodanciuk! Orice ai spune, dar să ai un umăr masculin de încredere pe drum este foarte important. Suntem recunoscători sediului de voluntari „Împreună suntem puternici” din orașul Novyi Bug și șefului său Vitaliy Krykun, pentru că ei au făcut călătoria noastră în siguranță. În general, am fost încă o dată convinși cât de minunați suntem noi, în Ucraina, în vest, în centru, în est.
Începând cu regiunea Vinița, toți șoferii de pe drumuri au încercat să ajute, să ne avanseze în trafic, dacă era necesar, ne ofereau sfaturi, mașinile ce se apropiau, în special militare, ne salutau amabil cu farurile. Locuitorii din Herson, Mykolaiv, Kryvyi Rig sunt foarte uniți, foarte deschiși, fac totul pentru victorie, nu există oameni care să stea în afară. Toată lumea își găsește un loc de muncă: femeile coc diverse bunătăți și le dau militarilor din prima linie, bărbații ajută la sediul voluntarilor. Toată lumea crede în victoria noastră și face totul pentru a o accelera.
– Și cum trăiesc oamenii în general atât de aproape de linia frontului?
– Din păcate, nu am putut ajunge la locul evacuării principale, deoarece chiar în ziua în care am fost acolo, acest loc a fost foarte puternic bombardat de ruși. Mulți oameni au murit. Nu ne-au lăsat să ne apropiem acolo. Și, în general, era imposibil să te apropii de apă, spuneau că dușmanii atacau toate ființele vii care se apropiau de apă. Lucrează lunetiști, se aruncă bombe, adică fac totul pentru a face cât mai dificilă ajutarea victimelor.
Ne-am împrietenit cu șeful cartierului general al voluntarilor, Vitaliy Krykun, care ajută regiunea Herson din 2014 și lucrează activ în Novyi Bug. Am vorbit cu voluntari din alte sedii. Am văzut că erau puțini locuitori rămași în locuri periculoase, străzile erau aproape goale, din cauza bombardamentelor constante, oamenii se ascundeau. În general, am întâlnit mai ales persoane în vârstă, de peste 50 de ani, aproape nici un tânăr. În mod ciudat, am întâlnit femei cu copii. Când au fost întrebați de ce nu au plecat, au spus că fac voluntariat, îi ajută pe bătrâni, pe cei care nu se ridică. O impresie de neșters ne-au făcut familiile, activiștii sediului voluntarilor „Împreună suntem o putere” – Tatiana, Anatoliy și fiul lor de 12 ani. S-au mutat din Ciornobaivka după eliberarea ei, ne-au primit foarte sincer. Ceea ce ne-au spus acești oameni în timpul conversației, prin câte au trecut în timp ce se aflau sub ocupație, este foarte dificil de transmis în cuvinte. Aceasta este foamea, batjocura și neglijarea, umilirea demnității umane. Principala concluzie din povestirile lor: ocupanții sunt întruchiparea răului, sunt demoni, inumani, ucigași și nici măcar nu ar trebui să le numiți animale, pentru că aceasta ar însemna ofensarea animalelor.
– Știu că ați salvat și aţi scos mai multe animale din zona periculoasă…
– Da, am adus 8 căței din Herson care se aflau în locuri inundate. Au fost îngrijiți de un om care nu se putea îngriji el singur, iar oamenii ne-au cerut să luăm câinii. Au suferit de foame, căpușe, paraziți. Ca să nu mai vorbim de faptul că în orice moment ceva putea zbura în ascunzătoarea lor. Deci, acum câinii sunt deja în siguranță, îi tratăm. Localnicii doritori, desigur, pot adăposti oricare dintre ei. Suntem convinși că aceste animale vor fi prieteni foarte loiali și vor aprecia bunătatea noilor proprietari, pentru că ei, săracii, au suferit atât de mult. Putem fi găsiți în rețelele sociale: Facebook, Instagram „Ajutoare pentru animale” Cernăuți.
Dialog susținut de Valentina KARPIAK
Gazeta de Herța 
Lasă un comentariu