Gazeta de Herța

Din buna dimineață, în preajma sărbătorii patronului, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, la Universitatea „Ștefan cel Mare” și-a deschis larg poarta raiul cărților. Semnificativ, inaugurarea jubileului de șase decenii de învățământ superior la Suceava, a fost însoțită de deschiderea ediției a IX-a a Salonului Internațional de Carte Alma Mater Librorum. În fruntea comitetului de organizare s-a aflat prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU, director al actualei ediții, și prof. univ. dr. Sanda-Maria ARDELEANU, coordonator, inima și suflul energetic al bogatelor saloane din ultimii ani. Invitată de rectorul Valentin Popa la festivitatea comunității academice cu prilejul frumoasei aniversări, Consulul General al României la Cernăuți, doamna Irina-Loredana Stănculescu, s-a oprit mai întâi în regatul cărților, menţionând în cuvântul de salut susținerea României, în special a Universității Suceava, a editării de carte românească în nordul Bucovinei.

Un nume minunat – „Mușatini”, așa cum sunt și cărțile editate
de Grupul Mușatinii

Rolul de lider al lansărilor, desigur, a revenit gazdelor, acestea debutând cu prezentările lectorului universitar dr. Victor-Andrei CĂRCĂLE, director al Editurii Universității „Ștefan cel Mare”. Deoarece e imposibil de a cuprinde în rânduri de ziar universul minunilor tipărite, expuse în cele 35 de standuri și mai mult de 50 de edituri prezente pe holul corpusului E al USV, mă voi referi la cele care ne sunt mai apropiate și au o grijă permanentă pentru îmbogățirea bibliotecilor din localitățile românești din regiunea noastră. 

Până a doua zi, când aveam o masă aparte să prezint Cernăuțiul, m-au primit frățește la masa lor prietenii de la Grupul editorial MUȘATINII. Scriitoarea Doina Cernica, prezentând realizările recente ale editurii, a făcut trimitere la ecoul istoric și semnificația cuvântului MUȘAT, care înseamnă frumos, așa cum sunt și cărțile scoase la lumina tiparului de „MUȘATINII”. Îndeosebi se evidențiază cărțile Mănăstirii Voroneț, ale lectorului universitar Niadi Cernica și Doinei Cernica, aducătoare de calde și desăvârșite bucurii. Ca despre o mărturisire a frumuseții și un dar de iubire, a vorbit despre aceste cărți poetul Ovidiu Vintilă, președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, oprindu-se mai detaliat la ultima bucurie a Doinei Cernica „În Castelul vrăjitorului”. La fel de captivante și cu predispuneri la meditație sunt paginile din „Călătorii în Insulele nemuritorilor” de Niadi Cernica, un condei care a ales filozofia. 

Momentul Voroneț: ce nu se poate explica – admirăm!

Cu pioase mulțumiri pentru modesta-i contribuție și-a încheiat prezentarea activității editoriale a Sfintei Mănăstiri Voroneț, scriitorul Mircea Diaconu, protectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Prinse în anul jubiliar –  535 de la zidirea Bisericii Sfintei Mânăstiri, stareța dr. Gabriela Platon și maica Elena Simionovici, membră a USR, s-au prezentat la ediția a IX-a a salonului, ca și la cele precedente, cu dar bogat de carte, de data acesta aducând în ediție nouă două rarități – PSALTIRIA VORONEȚEANĂ și POMELNICUL MĂNĂSTIRII VORONEȚ. E tocmai despre ce a vorbit scriitorul Mircea Diaconu – harul de a dărui. Important e de a dona bunătate și lumină, cum a făcut toată viața prietena mănăstirii, doctorul universitar, regretata doamnă Cornelia Balan, autoare a câtorva cărți dedicate Voronețului, ultima fiind volumul emblematic despre întâia stareță a mănăstirii stavrofora Irina Pântescu. Sunt cărți ale prieteniei, omeniei, dragostei de aproapele, a relevat și profesorul Dan Dascălu. Despre profesoara Cornelia Balan au vorbit cu dragoste și respect foste studente. Directoarea Universității, dr. Sanda Ardeleanu, a menționat prezența bisericii, îndeosebi a Mănăstirii Voroneț, la saloanele de carte și cultivarea dragostei pentru cuvântul scris.

Cartea, ca mărturisire
a bucuriei de a dărui

Pe parcursul a 20 de ani de existență a Fundației Culturale „Leca Morariu”, doamna președintă, farmacista Maria Olar, își trăiește bucuria de a dărui. Are cu ce veni la toate saloanele de carte, organizate la Suceava sau Cernăuți. La actuala ediție (a IX-a) de la 23-24 iunie a Salonului Internațional de Carte Alma Mater Librorum, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, am găsit-o la standul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”. Biblioteca Bucovinei, condusă de managerul Gabriel Cărăbuș, anul acesta își sărbătorește centenarul, adică este de cinci ori mai mare decât Fundația dnei Maria Olar. Biblioteca își marchează jubileul mai întâi de toate prin editarea unor volume de referință pentru Bucovina. Despre activitatea editorială a relatat bibliograful dr. Elena Pintilei. În acest context, pe bună dreptate s-a acordat prioritate unei personalități care i-a slujit cu credință, i-a consacrat energia creatoare, talentul, spiritul de gospodar. Cu volumul „Mă voi bucura și de dincolo”, în anul centenarului Biblioteca îl omagiază pe cărturarul și enciclopedistul Emil Satco, culegerea fiind alcătuită de dr. Alis Niculică, șefa Serviciului Bibliografie, fiica și continuatoarea lucrării începute de tatăl ei. O carte a prieteniei, în care se regăsesc românii bucovineni cu toate cele bune, cu bucuriile și durerile trăite împreună, este „Țara de Sus de mai Sus” a scriitoarei Doina Cernica, volumul trei. Editat de Biblioteca „Ion G. Sbiera”, acest volum continuă enciclopedia culturală a Bucovinei. Având și alte cărți în palmares, conducerea Bibliotecii a ținut, totuși, s-o scoată pe președinta Fundației „Leca Morariu” în față, evidențiindu-i valoarea și contribuția la reeditarea, readucerea în actualitate a unor nume și opere de incontestabilă valoare literară și istorică. În două decenii de activitate, Fundația a îmbogățit spațiul cultural al Bucovinei cu 12 volume, editate cu susținerea-i financiară, a încurajat material tinere talente în arta muzicală. Anul acesta, dna Maria Olar s-a învrednicit să completeze pleiada laureaților Premiului Teiul de Aur, instituit de Editura Geea a scriitoarei Elena Condrei și preluat în prezent de Biblioteca județeană Botoșani. La acest salon Fundația condusă de Maria Olar a venit cu contribuția-i la tipărirea volumului „Vinovăția perpetuă”, autor Eugen DIMITRIU, editor: Alis Niculică, Ed. Heruvim, Suceava, și „La Voroneț” (1913-1914) de Leca Morariu. Am avut prilejul s-o întâlnesc de câteva ori pe doamna Maria Olar la Cernăuți, să văd câtă fericire i-a adus popasul în fața casei unde a locuit patronul Fundației, cărturarul și marele patriot al Bucovinei, Leca Morariu. Interesant cum găsește, cum parcă Dumnezeu îi scoate în cale oameni care sunt legați de acest nume, cunosc date inedite. Chiar în aceste zile, însoțindu-mă la pensiunea „Leagănul Bucovinei”, unde am avut cazare, l-a întâlnit (întâmplător oare?) pe Ion Predescu, un profesor din Râmnicu Vâlcea, orașul unde și-a sfârșit drumul pământesc Leca Morariu. Și ce bucurie să afle că bunicul acestui profesor a avut legături prietenești cu bucovineanul nostru! Seara, plimbându-ne prin Suceava, ne-am oprit în fața Bisericii Sf. Nicolae. „Aici, în 1967, au fost aduse înainte de reînhumare, rămășițele pământești ale lui Leca Morariu, la dorința soției sale Octavia, care a insistat să odihnească împreună cu soțul în pământul Sucevei”, mi-a povestit dna Maria. Cu aleasă afecțiune ea a avut grijă de ultimele zile ale pianistei Octavia Lupu-Morariu, iar acum le aduce flori la morminte. Florile iubite ale adormitei doamne răspândesc arome în toate anotimpurile în casa-muzeu, cu ușile deschise pentru toți doritorii de a vedea și a cunoaște. 

Momentul Cernăuți: pentru cei ce înțeleg că dragostea de neam se naște din suferință

E mai mult decât o tradiție, e o comuniune sufletească și emoționantă legătură de credință, ca la saloanele internaționale de carte ale Universității „Ștefan cel Mare”, Suceava, precum și la cele ale Bibliotecii Bucovinei  „Ion G. Sbiera”, să participe și edituri, autori din nordul Bucovinei. Comitetul de organizare, în persoana prof. univ. dr. Mircea A. DIACONU și prof. univ. dr. Sanda-Maria ARDELEANU, au anunțat din timp și au inclus în program pe toți doritorii din emisfera nordică a Bucovinei, implicit din întreaga regiune Cernăuți. Pentru noi nu sunt atât de ușor de parcurs nici cei aproximativ 80 de kilometri ce ne despart de Suceava. Așadar, s-a întâmplat să reprezint numai eu Cernăuțiul, și publicistul dr. Marin Gherman, stabilit la Suceava. De fapt, în prima zi ne-a fost aproape cu volumul „Emisfere de Bucovina” și cuvinte de înaltă apreciere pentru scrisul (îndeosebi publicistica) din nordul Bucovinei, criticul și istoricul literar, reputatul exeget Adrian Dinu RACHIERU. Chiar dacă unele (laude am în vedere), în virtutea condiției noastre de minoritari în Ucraina, ne sunt oferite exagerat și cu avans, ele ne sunt foarte importante pentru încurajare și fortificare spirituală. În orice caz, eu numai astfel primesc cuvintele criticului Adrian Dinu Rachieru, care a inclus în primul volum „Emisfere de Bucovina” nume reprezentative ale scrisului românesc la Cernăuți din perioada postbelică. Nu chiar în dimensiunea prezentării Sfintei Mănăstiri Voroneț, dar am rămas cu impresia că și Cernăuțiul e peste tot, pentru mulți români din Țară acest tărâm venind dintr-un trecut cu oameni și cărți de valoare. E firesc și explicabil că printre cele mai mult de 50 de edituri prezente, că în avuția de cărți ce nu puteau fi cuprinse cu ochii, noi, ca de fiecare dată, am apărut mai sărăcuț, mai modest. Nu ne putem compara cu cei din România, nici cu autorii din Chișinău, Republica Moldova, care au potențial și facilități mult mai mari decât noi. Prinosul de carte din acest an este în principal rodul proiectelor finanțate în 2022 de Guvernul Român prin DRP sau în baza altor proiecte finanțate de România. Pe fondalul marginalizării limbii române în învățământul mediu general, aceasta-i o susținere extraordinar de necesară și binevenită pentru păstrarea identității, a valorilor naționale și spiritului patriotic în comunitatea românilor din Ucraina. Pe unda acestor gânduri și sentimente am vorbit, în dimineața sărbătorii Sânzienilor și a patronului ocrotitor al Bucovinei, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre cărțile aduse de la Cernăuți – printre care placheta de versuri a poetului Vasile Bâcu (varianta bilingvă), „Întâmplări și destine de poveste din Bucovina”, autor Gheorghe Botă (în limba română), cele două caiete de literatură română Aron Pumnul și Ion G. Sbiera, autor Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Nu știu să fi avut vreodată un cititor mai sensibil decât scriitoarea Doina Cernica, pe care îndrăznesc s-o numesc soră de condei, după cum ne-a botezat doamna Sanda-Maria Ardeleanu. Prezentarea de către Doina Cernica a celor două volume „Veșnic adăpost al ființei noastre” și „Tragice despărțiri, cutremurătoare întâlniri”, cu care am venit la actuala ediție a salonului, mi s-a așternut ca un balsam la rana părerii de rău că n-am reușit să le dau o formă mai desăvârșită.

Preluând și continuând laitmotivul realizărilor editoriale lansate de mesagerii cărții din Chișinău, conf. univ. dr. Victoria Fonari, doctorul în științe istorice Ruslan Șevcenco, jurnalistul și politologul Marin Gherman a pus în valoare volumul autorului sucevean Cezar Straton – „Basarabia și Bucovina”, vol. 1-2. De asemenea, publicistul Cezar Straton a venit cu o reeditare de excepție – volumul „Poeți tineri bucovineni”, autor Mircea Streinul, care a văzut prima dată lumina tiparului în 1938 la Editura pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”.

Online a intervenit directorul Bibliotecii Universității Naționale „Iuri Fedkovyci”, Cernăuți, dr. Mihail Zushman, care a prezentat realizările de ultima oră a editurii instituției respective. 

În a doua zi a salonului vizitatorii s-au mai rărit, poate și datorită faptului că Suceava își cinstea patronul, își sărbătorea hramul. Cu o zi înainte, prezența numeroasă a oamenilor interesați de noutăți editoriale a fost condiționată și de manifestarea festivă dedicată aniversării a 60 de ani de învățământ superior la Suceava, oaspeții invitați din diverse orașe ale României, trecând mai întâi prin salonul cărții din Corp.E, USV, așa cum am avut onoarea s-o vedem și s-o auzim cu un cuvânt de salut pe doamna Irina-Loredana Stănculescu, șeful misiunii diplomatice a României la Cernăuți. Bucuria mea e că, de rând cu Diploma de participare, înmânată tuturor autorilor și editurilor, am primit și una specială „pentru o viață închinată valorilor culturale române”. Se spune că acasă și pereții te ajută. M-am simțit la Suceava acasă și prin bunăvoința doamnei bibliotecare Stela Purici, care, deși a prins rădăcini în cetatea lui Ștefan cel Mare, cu inima și gândul e mereu la cuibul părintesc, la mama ce-o așteaptă în fiecare sâmbătă în Ostrița natală. 

Adio viață veche,
salut viață nouă!
Dar să rămână,
mereu înfloritoare,
„Livada de Vișini”

Am venit la Suceava, la salonul de carte, cu cărți și dorința de a merge seara la teatru. Mi s-a aprins dorința de la întâlnirea la Cernăuți cu actorul Teatrului sucevean „Matei Visniec”, Bogdan Amurăriţei, participant la pelerinajul „Pe urmele lui Ciprian Porumbescu”. Mi-a venit ca un dar din trecut întâmplarea că chiar în ziua deschiderii salonului, la „Matei Visniec” s-a jucat „LIVADA”, o adaptare după Anton Cehov. Zic „din trecut”, pentru că la Cernăuți au fost cu acest spectacol actorii de la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Nu pot să uit acea seară, deși au trecut două decenii de atunci. Trupa botoșăneană se întorcea de la un festival din orașul Brest, cu lauri și ecoul ovațiilor. S-au oprit neprogramat la Cernăuți, să le dăruiască românilor o bucurie. A insistat regizorul basarabean Ioan Bordeanu, stabilit din Chișinău la Botoșani, să joace la Cernăuți acest spectacol în premieră, pe care nu reușise încă la acel moment să-l prezinte în România. După spectacol, președintele de atunci al Societății „Mihai Eminescu”, poetul Arcadie Opaiț, a invitat actorii la Casa Națională, unde s-a mai atenuat starea apăsătoare de tristețe de la topoarele ce lovesc în toate timpurile în livezi înflorite. Și de la spectacolul de astă seară am ieșit cu un surâs trist, oprindu-mă la Eminescu. Deși actorii Sucevei au abordat o nouă interpretare, mesajul rămâne același – învinși sunt romanticii, mor visătorii. Câștigă pragmaticii, iar înflăcărata chemare: „Toată lumea e livada noastră de vișini, iubim, pășim înainte”, răsună a pustiu. Topoarele se aud ca și acum o sută de ani lovind în pomi înfloriți…

Optimist îmi rămâne doar cuvântul de mulțumire către doamna Angela Zarojanu pentru zâmbetul, cu care își întâmpină spectatorii, și o frumoasă mulțumire doamnei Maria Olar pentru starea de sărbătoare sufletească a serii cu flori de vișini în vis, și arome reale de tei. 

Primele doamne cu ie, întâlnite la Suceava de ziua patronului, Sfântul Ioan cel Nou

Dimineața sărbătorii hramului în cetatea lui Ștefan cel Mare și Sfânt mi-a zâmbit cu zâmbetul Mariei OLAR, gătită într-o ie, primită cadou de la Rozalia Motrici. „A trebuit numaidecât s-o îmbrac, pentru că asta a fost condiția Rozaliei când mi-a dăruit-o. Cred că o are de la mama lui Mircea Motrici, de aceea ne este dragă această cămașă”, mi-a mărturisit doamna Maria. A avut doamna Rozalia și pentru ținuta dumneaei o frumoasă ie, în care a venit la salonul de carte pentru a lansa valoroase apariții la Editura Crimca, autor regretatul Mircea Motrici. Din manuscrisele rămase de la Mircea Motrici, doamna Rozalia a scos recent la lumină romanul „Condamnat la iubire”, Editura Pim, Iași, 2023. 

Poeta Luminița Țăran de la Câmpulung a înviorat sărbătoarea Sucevei cu o ie purtată cu multă dragoste, pentru că e cusută de mama sa. Am trăit o minunată zi, cu flori de Sânziene, cărți și prieteni dragi, la SUCEAVA!

Maria TOACĂ