Gazeta de Herța

În marele palier al culturii tuturor timpurilor, la Cernăuți, la Palatul Național al Românilor din centrul bătrânului burg, am trăit o adevărată duminică a sufletului românesc, anticipată de  spiritul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Mai bine zis, ne-a adunat grămăjoară la sediul Societății „M. Eminescu” scriitorul sud-bucovinean Andrei Breabăn din Suceava, membru al Cenaclului Transfrontalier Mașina cu poeți,  care și-a lansat romanul istoric din epopeea ștefaniană,  ,,Poarta Războiului Sfânt Belgrad 1456”, apărut la Editura Cronedit – Iași, 2023.

Scriitorul a sosit la Cernăuți cu un bogat dar de carte românească pentru Biblioteca Societății – 13 volume – „Din vremurile lui Ștefan cel Mare”, eseuri, legende, „Legende moldave „Regatul Mușatinilor”,  „Dacia Mitologică. Tărâmul zeilor”, ,,Poarta Războiului Sfânt Belgrad 1456”, etc., 6 cărți din palmaresul creației sale fiind dedicate viteazului și neînfricatului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, grație căruia mai vorbim limba română, am rămas un popor, un neam de vază în Europa cu vechi rădăcini în Țara de Sus a Moldovei, dar și Unirii, care s-a înfăptuit cu atâtea jertfe, Marelui Eminescu, etc.

Istoria este rădăcina unui neam. De cartea de istorie depinde viitorul unei națiuni, dacă nu se falsifică istoria, care este o cale de căutare a adevărului. Trecutul nu se uită niciodată. În fond, nici nu este trecut, ci o scurgere de timp ce-și lasă amprenta în analele lui, accente puse la lansare de către autor, care a opinat ca Cernăuțiul, o perlă a culturii europene, să devină o adevărată Capitală a Cărții, unde să predomine cultul lui Ștefan cel Mare. Ca scriitorii să le trezească tinerilor dragostea de limbă, de carte, de neam, de înaintaşi, ca tinerii vlăstari de viță românească să fie vrednici și demni urmași ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ce-i drept, adevărul vorbind, puțini, foarte puțini sunt dintre acești tineri în Țara de Sus.

Cultul lui Ștefan cel Mare există la Cernăuți, în nordul istoric al Bucovinei – Țara de Sus, Moldova  lui Ștefan cel Mare. A existat în toate timpurile de asuprire străină și grea încercare pentru românii băștinași – e simbolicul Stejar din Codrii Cosminului, unde a avut loc marea bătălie din 27 octombrie 1497, când oastea viteazului Domn i-a bătut pe polonezi, repurtând astfel o mare și glorioasă victorie asupra leșilor, fapt menționat de scriitorul Vasile Bâcu. Busturi ale Voievodului Ștefan cel Mare au fost înălțate spre veșnic omagiu la Voloca, Oprișeni, Ostrița, Mahala, etc.

Pe marginea acestui sensibil subiect actual și important ce încununează opera scriitorului Andrei Breabăn și-au spus cuvântul, în cadrul lansării, prof. univ. dr. Ion Predescu, scriitor, critic, istoric literar și conf. univ.,  dr. Corneliu Zeana, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, întâlnirea fiind moderată de  poetul Vasile Bâcu, președintele Societății „M. Eminescu”, organizatorul manifestării, cu mici replici și întrebări intervenind doctorul în filologie Ilie Popescu, Porfir Ciucălău, jurnalistul Vasile Carlașciuc, dr.Cristina Paladean, șefa Catedrei de Română a Universității din Cernăuți, Felicia Toma, administratoare a site-ului Zorile Bucovinei etc.

Momentul artistic al evenimentului  a fost asigurat de Natalia Proțiuc, care a dat glas cântecului „Când a fost să moară Ștefan” și „Pentru ea…”, ajutată din sală de talentata solistă a Ansamblului etnofolcloric „Țărăncuța” din Marșinţi, poeta și meșterița populară Sofia Roșca, care, cu vocea-i melodioasă și haru-i divin, a înălțat până sus la porțile veșniciei neamului o strofă dintr-un imn din propria-i creație dedicat lui Ștefan cel Mare.

E o iubire liturgică să-ți iubești Patria, Neamul…

Felicia NICHITA-TOMA,
„Zorile Bucovinei”, Cernăuți