Gazeta de Herța

După cum am informat cititorii în numărul precedent, săptămâna trecută, la Igești s-a desfășurat conferința de lansare a proiectului „CLLIC – Cogniție. Lectură. Lingvistică. Identitate. Cultură”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru consolidarea identității lingvistice și culturale a copiilor și tinerilor din nordul Bucovinei. Inițiativa aparține Asociației Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa”, președinte Maria Calancea, Suceava. În cadrul proiectului se prevede înființarea de „Reuniuni pentru Lectură” – cercuri rurale de lectură și cultură tradițională românească pentru copiii și tinerii din regiunea Cernăuți, în spiritul tradiției „Reuniunea pentru Leptură” – precursoare a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Pentru prima activitate de anvergură – „Congresul internațional al Dascălilor din România și al Dascălilor de etnie română de peste hotare” – a fost aleasă comuna Ciudei. Și nu doar pentru că este una din cele mai mari comune cu populație românească din regiune, ci pentru că la Ciudei și localitățile ce fac parte din structura administrativă (Igești, Budineț, Cireși, Crăsnișoara) trăiesc oameni cu un pronunțat simț național. 

Mare noroc are această comună de un primar ca Anatol Pițul, cu atâta dragoste pentru păstrarea tradițiilor, pentru înfrățire și colaborare cu frații din România în tot ce aduce prosperitate locuitorilor. „Hai să ne îmbogățim împreună”, este chemarea acestui primar, care știe să bată la orice ușă și să se facă auzit. Nu doar să ceară, căci (de ce n-am recunoaște?) unii s-au obișnuit să umble numai cu mâna întinsă. Românii din Ciudei știu și să dăruiască și au ce dărui și împărți din frumusețea lor sufletească, din dragostea și devotamentul pentru neam și țară, din bunurile făurite cu mintea ageră și mâinile muncitoare. Nu întâmplător au cucerit inima doamnei Maria Calancea, fiind aleșii dumneaei și la alte activități cultural-artistice. Am ajuns înaintea delegaților din România la Igești, gazdele având bucuria s-o întâmpine în pragul liceului pe doamna Consul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu – un oaspete mult așteptat. În timpul cât a durat așteptarea celor de mai departe, dumneaei a gustat din pâinea gospodarilor satului, a primit mulțumirile copiilor pentru odihna în tabăra ARC de la Sulina, și-a notat câteva solicitări privind necesitățile liceului – din partea directoarei Olga Ionașcu și a primarului… 

Cu prilejul sosirii oaspeților, mai mulți liceeni din Igești și Ciudei și-au întrerupt vacanța, îmbrăcând frumoasele lor costume populare, pe care nu o dată le-au purtat prin România. „Uitați-vă, la fetița cu cea mai înflorată cătrință. E nepoata mea, Lenuța Boiciuc. Cătrința are vreo sută de ani, că e din timpul când mama mea era copilă”, mi-a spus cu mândrie profesoara de română, Maria Micailu, pe care am avut surpriza s-o întâlnesc printre profesorii participanți la congres. Mi-a povestit că nepoțica e abia în clasa a șasea, dar deja și-a ales profesia, visează să devină profesoară de română. Și în tabăra de la Sulina și-a ales atelierul de limba română. Bunicuța e fericită și se roagă Domnului să se împlinească dorințele lor comune, să fie nevoie de cât mai mulți profesori de română când Lenuța va ajunge să-și realizeze visul. De la bibliotecara Gimnaziului de la Cireș, cunoscuta mea, Larisa Nicorici, mi-a fost plăcut să aud întrebarea: „Poate mai aveți să ne dați din cărțile și revistele de curând apărute?”. Nu departe, directorul Liceului nr.1 Ciudei, Radu Petrașescu, își admira dansatorii uniți într-o horă mare. Domnul Valeriu Mușciuc, învățător la Ursoaia, aflând că am acolo o consăteancă, pe fosta prof. de română Maria Pânzaru, mi-a propus, până la începerea evenimentului, o excursie în acel colț pitoresc al Igeștiului. Am amânat pentru altă dată, și bine am făcut, căci degrabă au sosit oaspeții din România, întâmpinați și ei cu pâinea și sarea de la temelia veșniciei satului. După o scurtă excursie prin sălile de clasă, ne-au strâns în atmosfera de mit a Baladei lui Ciprian Porumbescu viorile discipolilor Şcolii de arte, conduse de directoarea Dana Cogut. Școala de arte, cu 145 de tineri talentați ce-și desăvârșesc măiestria în muzica instrumentală, vocal, pictură, coregrafie, este mândria cea mai mare a primarului și comunei întregi, cunoscute în lume grație acestor copii. Cu părinți și profesori, care au grijă să nu se stingă scânteia divină a harului artistic, cresc tineri ca soliștii Gabriel Panteleiciuc (Igești), Ana Pojoga (Ciudei), ei fiind doar doi din cei mulți ce ne inspiră încrederea că există o durată românească și o continuitate de neam pe acest pământ. 

Începutul e promițător, de încredere sunt și însoțitorii – Universitatea „Ștefan cel Mare” și Casa corpului didactic „George Tofan”, Suceava, luați de „Arboroasa” prof. Mariei Calancea la drumurile dascălilor români din România și Ucraina ce-și dau întâlnire întru perpetuarea valorilor naționale și consolidarea identității lingvistice. De fapt, inițiatorii programului „Reuniunea pentru Lectură” – cercuri rurale de lectură și cultură tradițională românească pentru copiii și tinerii din regiunea Cernăuți, n-au inventat ceva nou, ci, mai curând, au întreprins o reîntoarcere la tradițiile de odinioară ale „Arboroasei”, conduse de Ciprian Porumbescu, și la activitățile Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, instituită la început ca „Reuniunea pentru Leptură”. Dialogul desfășurat la Igești (comuna Ciudei) cu care a început excursia metodică de cooperare transfrontalieră în comunitatea educațională românească din nordul Bucovinei a pus în evidență oportunitatea acestor întâlniri de colaborare. Expunând obiectivele și scopul proiectului, Maria Calancea a menționat beneficiile legăturilor de prietenie dintre copiii din România cu semenii lor români din nordul Bucovinei, precum și dintre profesorii din ambele părți ale frontierei. Or, la simpozionul organizat în cadrul proiectului au participat profesori din majoritatea județelor României, fapt ce denotă deschiderea lor spre colaborare și susținerea colegilor din comunitatea istorică a românilor din regiunea Cernăuți. Președinta „Arboroasei” le-a mulțumit partenerilor de la Iași, Tulcea, Baia Mare, Rădăuți, Suceava și alte centre ale României prezente la manifestarea de la Igești. Atât primarul Anatol Pițul, cât și oaspeții săi au adresat multe și sincere mulțumiri Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, secretarului de Stat, Gheorghe Florin Cârciu, pentru susținerea proiectelor orientate la păstrarea învățământului în limba română, la educația națională a tinerei generații. Despre importanța acestor proiecte a vorbit Excelența Sa Irina Loredana Stănculescu, menționând rolul comunității Ciudei și al primarului Anatol Pițul la păstrarea tradițiilor și spiritului românesc, creșterea unor copii talentați care duc mai departe valorile naționale. De asemenea, doamna I. L. Stănculescu a menționat ajutorul acordat de statul român, de Consulatul României la Cernăuți poporului ucrainean în aceste timpuri grele, exprimând speranța că Ucraina va adopta valorile și legile Uniunii Europene în privința respectării drepturilor minorităților naționale. Participanților le-a dorit o zi frumoasă prin Cernăuțiul lui Eminescu și al lui Ciprian Porumbescu.  

Despre rezistența românilor din Igești la vitregiile timpurilor trecute și încercările de astăzi le-a povestit oaspeților directoarea liceului-gazdă, Olga Ionașcu, persoana cea mai inițiată în calitatea-i de profesoară de istorie. În realizarea obiectivelor proiectului un rol de seamă revin modelelor, exemplului înaintașilor, subiect abordat de prof. din Vicovul de Jos, Ela Balan, care a relatat despre personalitatea dascălului Ioan Vicoveanul, nume purtat cu demnitate de instituția de învățământ de acolo. „Dacă privim harta istoricului Ion Nistor, din 1910, observăm că Vicovul de Jos și Ciudei formează un arc în inima Bucovinei”, ne-a făcut atenți dna Maria Calancea. 

Nevoia de carte românească, editarea de manuale pentru școlile cu predarea în limba română, educația copiilor în spiritul dragostei pentru lectură și alte probleme stringente au fost puse în discuție de dna Serafima Crigan, cercetător științific, autor de manuale, angajata Institutului de Modernizare a Conținuturilor Didactice, Cernăuți-Kiev, Ucraina. Dumneaei și-a prezentat manuscrisul Abecedarului românesc, pentru care caută mijloace să-l editeze. 

Itinerarul de dor prin Bucovina i-a purtat pe oaspeți la mormântul lui Iancu Flondor, cavalerul Unirii Bucovinei cu Țara, „boierul de la Storojineț”, model de demnitate, generos, temerar, devotat cauzei naţionale și viitorului neamului. În Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, restaurată cu sprijinul Guvernului României, am avut surpriza să-l întâlnim pe pictorul iconograf, Ștefan Purici. 

Numaidecât drumul dascălilor trebuia să treacă pe la Universitate, acum Universitatea Națională „Iuri Fedkovyci”, înființată la 1875 prin decretul împărătesc al lui Franz Josef, împăratul Austro-Ungariei, după proiectul arhitectului ceh Josef Hlávka – absolvent al Academiei de Arte Plastice din Viena. Reşedinţa Mitropolitană a Bucovinei şi a Dalmaţiei este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

La Palatul Național al Românilor din Cernăuți, centrul vieții culturale și sociale a românilor din Cernăuți și din Bucovina, oaspeții au fost primiți cu amabilitate de poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură Română „Mihai Eminescu”. La paharul răcoros, de cafea și apă, Vasile Bâcu le-a oferit informații despre Casa Națională, activitățile și viața comunității. Din partea dnei Irina Loredana Stănculescu, le-am dăruit volumul „UN CONSULAT REGAL LA CERNĂUȚI” distinselor doamne Ioana Rebciuc, filiala Iași a Institutului de Filologie al Academiei Române, și prof. universitar Natalia Lazăr din Baia Mare, de asemenea, și profesorului Vasile Belia, Liceul „Slatina”, regiunea Transcarpatică. La 26 iulie 2023, Congresul internațional al Dascălilor din România și al Dascălilor de etnie română de peste hotare și-a continuat lucrările la Centrul Cultural „Sofia Vicoveanca”, Vicovu de Jos. Sperăm că dragostea frățească în baza acestei colaborări va fi de lungă durată.

Maria TOACĂ