Admirând abundența de frumusețe și autenticitate la hramul Sfintei Marii din comuna Frătăuții Noi, Suceava, mulțumirile mi s-au îndreptat mai întâi de toate către românii noștri din Mahala, pentru acest minunat dar sufletesc de ziua numelui. Ei m-au poftit să-i însoțesc la drum, dăruindu-mi bucuria de a ne „hrămui” împreună. Sărbătoarea Sfintei Născătoare la Frătăuții Noi a fost în acest septembrie mai nuanțată în emoții decât alte festivități. Primarul acestei mândre comune din județul Suceava, George Olari, și-a dorit anume în această zi să consfințească documentar, prin semnături și pecete, înfrățirea cu românii de dincolo de frontieră, dar din aceeași inimă a Bucovinei – din comuna Mahala. S-a înfiripat dorința de a-și ajuta frații înstrăinați, năpăstuiți de război, în primăvara anului trecut, la o mămăliguță în casa prietenilor săi, a soților Elena și Costică Negru, de sărbătoarea împărătească a Sfinților Constantin și Elena. Invitate la sărbătoarea patronilor de acești inimoși români, Elena Nandriș, Carolina Jitaru și subsemnata am fost întâmpinate cu o mămăliguță ad-hoc improvizată. Or, după o lungă așteptare, cât am stat noi în vamă, rămăsese numai jumătate din colac.
Doamna Elena Nandriș, purtătoare pe viață a titlului „primărița din Mahala”, este deja din anul 2017, când încă deținea funcția de primar la Mahala, înfrățită cu comuna Bilca, unde Costică Negru îndeplinește funcția de director al Liceului „George Tofan”, iar soția sa, cunoscuta interpretă și conducătoare a ansamblului folcloric „Bilcuța”, este cadru didactic. Și iată că a sosit momentul potrivit când dorința lor comună de a înfrăți Mahalaua cu Frătăuții Noi a devenit realitate. Anticipând evenimentul, primarul George Olari a anunțat evenimentul pe un panou, montat la intrarea în comună, alegând simbolic/fericit sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului pentru finalizarea procedurii. Astfel, e ca o mărturisire a celor mai serioase intenții faptul că la această sărbătoare s-a pus temelia unei sincere și durabile colaborări. Totodată, Elena Nandriș, responsabilă în cadrul consiliului local de relațiile de cooperare externă, a avut prilejul să-și ia de însoțitori și susținători câțiva copii din ansamblul „Urmașii lui Ștefan”, al cărei conducătoare artistică este. Ei sunt scumpa avere cu care se mândrește, o adevărată carte de vizită a măhălenilor. „Ne înfrățim, suntem frați, dar am venit la dumneavoastră mai multe surioare”, a fost cuvântul de răspuns al Elenei Nandriș la salutul gazdelor. A adus vorba de „surori”…, deoarece, cu excepția soliștilor Pavel Cornuța și Vasile Bujenița, și-a luat să susțină prin cântec noua/vechea prietenie numai fetițe. Fetele cele mândre ce poartă „cap de flori” sunt deja studente și n-au putut lipsi de la ore. La rândul său, gazda George Olari, și-a exprimat mulțumirea că de-acum înainte nu vor fi doar legături sentimentale între aceste două comune românești, ci o prietenie confirmată prin fapte.
Cum sunt și cu ce se mândresc gospodarii din comuna sa am văzut la biserică, iar după masă pe stadion, la spectacolul moderat de artista Elena Negru. Dar mai întâi de toate, mândria satului este „Arcanul” (bătrânesc), legendarul ansamblu coregrafic. Până a ieși din sediul primăriei, domnul George Olari s-a oprit la un stand cu fotografii, arătându-ne la cea cu „Arcanul”. „Acesta-i tatăl meu, Constantin Olaru, un dansator de nota zece”, ne-a spus cu un adânc suspin pentru părintele care nu mai este în viață. În anii de liceu și până a fi ales primar a dansat și el cu „Arcanul”. Acum are alte „dansuri”, doar în vis uneori se vede jucând la strânsură.
Sărbătoare mare la Frătăuții Noi de Sfânta Maria Mică. Hramul Bisericii, zilele comunei cu prieteni de aproape și de mai departe, înfrățirea și primirea oaspeților din Mahala – toate s-au prins într-o horă mare la strânsura de pe stadionul din centrul localității, adunând ca-n grădina Maicii Domnului comorile sufletului românesc. Sătenii, nu doar cei din generațiile în vârstă, ci și tineri părinți cu copilași de mână, au venit la sfânta liturghie, în portul lor autentic, așa cum se îmbrăcau strămoșii din strămoși. Mai ales, ne-au atras atenția cămășile albe, cu găurele și altițe de mătase, purtate de bărbați. Doamna Mariana Boiciuc, șefa Bibliotecii din Mahala, chiar s-a interesat unde și la cine se poate coase asemenea cămăși. Primarul George Olari s-a oferit să-i dea adresa, precizând că sunt lucrate de mâinile măiestre ale meșterițelor din comuna natală.
Înainte de a ne strânge la „strânsură”, am avut și eu prilejul să le povestesc în câteva cuvinte acestor oameni frumoși despre firul ce ne leagă, aducându-le cartea „Boianul meu cu inima română”, cu chipul preotului Iraclie Porumbescu pe copertă. Doar că n-am reușit să-l conving pe primar că de la noi, de la Cernăuți și Boian, a început Anul Ciprian Porumbescu. „A început încă astă iarnă de la Frătăuții Noi, cu slujba de pomenire a părintelui Iraclie”, m-a „combătut” domnul primar, aducând argument un moment ce-mi este cunoscut și despre care am scris nu o dată: „Despre dăruirea slujitorului sfintelor altare, scriitorul Iraclie Porumbescu, ne vorbeşte şi următorul episod.
După moartea soţiei şi iubitului fiu Ciprian, nefiind în stare să suporte pierderea, preotul a plecat din Stupca, slujind la Frătăuţii Noi, unde a fost înmormântat. La 80 ani după moartea sa, osemintele i-au fost mutate la Stupca, pentru a odihni alături de fiinţele dragi. Exhumarea părintelui a fost primită cu mare tristeţe de descendenţii enoriaşilor de odinioară. „Cine ne va duce pe noi, când toţi morţii vor învia, la Judecata de Apoi?”, s-au opus sătenii, plângând cu părere de rău”.
Românii din Frătăuții Noi, asemenea celor din Boian, se mândresc că l-au avut ca pastor duhovnicesc pe tatăl ilustrului compozitor. Ei își poartă cu pietate amintirea trecutului și își trăiesc cu demnitate prezentul. Mărturie e și duioasa tradiție de a felicita de ziua comunei „cuplurile de aur” – perechile care au conviețuit jumătate de secol în dragoste și bună înțelegere. Dintre cele 14 „cupluri de aur”, am luat cu mine imaginea soților Vasile și Veronica Lavric din Costișe. Tot din acest sat al comunei m-au încântat muzicanții din ansamblul „Dulce grai bucovinesc”. Pe scenă, grațios a inaugurat spectacolul fanfara comunei „Valea Sucevei”. Moderatoarea Elena Negru a avut fericirea să anunțe artiști îndrăgiți și îndelung aplaudați – Sorin Filip, coordonator al ansamblului „Ciprian Porumbescu”, Gabriela Teișanu, micuța cântăreață Elena Manoș… Totuși, cei mai dragi gazdelor în această zi au fost artiștii aduși de Elena Nandriș – „Urmașii lui Ștefan” din Mahala, prezentați de Taisia Bivolaru, proaspătă studentă la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. În frunte cu solista Anastasia Savca, cu cei doi interpreți ai cântecului de cătănie, Vasile Bujenița și Pavel Cornuța, ei au fost cei care au stat „Cu fruntea Sus, pentru Țară, pentru Neam”, apreciați de artista Elena Negru: „Mai români decât suntem noi toți!”.
Maria TOACĂ
Gazeta de Herța 
Lasă un comentariu