Gazeta de Herța

„La trecutu-ți mare, mare viitor!” 

În prag de iarnă, chiar dacă nu ne trimite cerul ninsori purificatoare, decembrie ne vine întotdeauna cu aer de sacralitate și dor de sfinte sărbători. Ne simțim mai buni români și cu inima mai aproape de România lui Eminescu în aceste zile, dorindu-i Patriei istorice într-un glas cu Poetul: „La trecutu-ți mare, mare viitor!”. Am rostit de-atâtea ori aceste cuvinte ale Poetului de la care pornește toată sinceritatea patriotică și dragostea noastră de Țară și spre care mergem cu pașii, cu gândul, cu iubirile, cu visele ce ni le dorim împlinite. De la Eminescu începem toate Zilele Mari din calendarul inimilor noastre. Și în acest an ne-am adunat la statuia Poetului să cinstim Ziua Națională a României, oprindu-ne mai întâi la memorialul din Piața Centrală a Eroilor Ucrainei, căzuți în luptele pentru independența țării, contra agresiunii Rusiei. Alături de Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și echipa sa, s-au aflat membri ai comunității românești și reprezentanți ai autorităților regiunii. Avem sărbători multe și frumoase, de care ne bucurăm chiar și în aceste timpuri nemaipomenit de grele, însă nici una nu e atât de așteptată și binevenită ca Ziua Națională a României.Fie la 1 decembrie, când se sărbătorește în Țară, sau cu o zi două mai devreme, Cernăuțiul e luminat de flamuri tricolore și se pare că totul cântă și respiră românește. Mai ales acum, când România s-a arătat ca cea mai bună și apropiată de durerea Ucrainei, această sărbătoare le oferă prilej autorităților ucrainene de a mulțumi poporului român pentru ajutorul frățesc și susținerea necondiționată. La deschiderea recepției oficiale, după discursul șefului misiunii române Irina Loredana Stănculescu și mesajul domnului Dorel Fronea, reprezentant al Misiunii de consiliere a Uniunii Europene – EUAM Ucraina, au răsunat mulțumiri de la primele persoane ale regiunii. Profundă recunoștință din partea conducerii ținutului și a orașului a fost exprimată Excelenței sale, Irina Loredana Stănculescu, care reprezintă Guvernul României în circumscripția consulară. Pe lângă faptele substanțiale de ajutor poporului ucrainean, Consulul General al României la Cernăuți a dat dovadă de empatie, de gesturi caritabile emoționante. Bunăoară, la recepția din acest an a fost invitat un băiețel, Kiril Morozov, strămutat cu părinții din estul Ucrainei în comuna Mahala. E un copil talentat, cu aptitudini pentru arta plastică, îi place să cânte în ansamblul copiilor români din Mahala. Mișcată de soarta acestei familii, doamna Irina Loredana Stănculescu, de rând cu câțiva copii români talentați, care au fost premiați cu tablete din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, l-a menționat și pe acest băiețel. La fel de impresionantă a fost atenția față de cel mai vârstnic, dar și cel mai rezistent la furtunile vieții, și cu suflet mare de român, Ionică Semeniuc din Voloca – desemnat cu diploma de excelență pentru promovarea valorilor românești. Un simplu român, ca Ionică Semeniuc, și un exponent al mediului academic, cum este la noi Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, sunt la fel de apreciați și prețuiți. De fapt, acest volocean, om al pământului, are mare dragoste de carte și reprezintă, prin tot ce a adunat în viața sa, o adevărată academie a dragostei de neam. De înalta prețuire a Consulatului General al României la Cernăuți pentru benefice lucrări în folosul comunității românești din nordul Bucovinei s-au bucurat dr. Laurențiu Dragomir, expert restaurator din București, și domnul Cezar Grozavu, directorul Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Suceava. 

A avut grijă doamna Consul General să cuprindă în cuvintele de mulțumire și mențiunile acordate pe toți care s-au evidențiat prin fapte merituoase, caritabile, curajoase în condițiile stării de război în Ucraina, în primul rând pe primarii comunelor cu populație românească. S-au bucurat și copiii de mențiuni și cadouri, ei, cei mici, dovedind că sunt apți de lucruri mari, de care nici mulți adulți nu sunt în stare. Membrii vestitelor colective artistice „Urmașii lui Ștefan” din Mahala, „Perla” Centrului bucovinean de artă Cernăuți, „Izvorașul” de la Ropcea, strălucitoarea stea din constelația tinerelor noastre talente, studenta Liceului de Arte, Alexandrina Ionițoi din Mămăliga, solistul cu voce răsunătoare până la ceruri, Dumitru Paulencu, au fost principalii mesageri ai valorilor naționale.  Celor menționați în anii trecuți sau pe care îi așteaptă diplomele în viitor sărbătoarea le-a dăruit plăcerea întâlnirii cu prieteni din România, așa cum a fost pentru mulți prezența maicii starețe a Sfintei Mănăstiri Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon. 

După recepție, ne-a așteptat o surpriză din partea Administrației Regionale Militare – un concert dedicat Zilei României. Astfel, au avut parte de momente de destindere și membrii echipei consulare, care au muncit să ne facă plăcută sărbătoarea, precum și moderatoarea Carolina Jitaru. Spectacolul, prezentat de Iurie Levcic, ne-a dăruit clipe minunate ale revederii artiștilor îndrăgiți – soliștii Ion Semeniuc, Natalia Andrieș, Alina Bobu, Adrian Buzencu, fermecătoarea naistă Patricia Ivaneț, muzicanții Orchestrei „Mugurel”, conduse de maestrul Nicolae Hacman, căruia Consulul General Irina Loredana Stănculescu i-a înmânat înalta distincție „Ciprian Porumbescu”. Cu „Bun găsit lume frumoasă” ne-a delectat adorata noastră bucovineancă, Maria Iliuț, Artistă a poporului din Republica Moldova. După asemenea cântare suntem datori să rămânem frumoși și buni, așa cum ne-a văzut și cum ne cântă doamna „Crenguței de iederă”, Maria Iliuț. 

Mulțumim actorului George Custura din Brașov pentru Eminescu nestins!

Sărbătoarea națională a României, precedată de Ziua Bucovinei, sărbătorită deja de 11 ani de redacția publicației „Zorile Bucovinei”, l-a adus la Cernăuți cu „Scrisori eminesciene” pe actorul George Custura de la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov. Timp de două decenii, spectacolul este jucat cu mare succes pe numeroase scene ale Țării, iar acum focul purificator, mereu aprins de celebrele, răscolitoarele Scrisori ale lui Eminescu, a ars și la Palatul nostru Național. În interpretarea actorului, asistat de jurnalista Carolina Jitaru, cântăreață a „Glossei” eminesciene și a versurilor celor mai cunoscuți poeți români din nordul Bucovinei, aceste profund filosofice și bine cunoscute poeme ne-au adus revelația cuvântului ce exprimă adevărul, de parcă le-am fi auzit prima oară. Spectacolul a fost realizat în anul 2000, la aniversarea a 150 de ani de la naşterea Poetului și, de atunci, timp de aproape două decenii, s-a jucat cu mare succes pe numeroase scene ale țării. Realizat și susţinut de George Custura, actor al Teatrului „Sica Alexandrescu” din Braşov, „Scrisori eminesciene” e o producţie independentă, având la bază „Scrisoarea I”, „Scrisoarea II” și „Scrisoarea III”. Vizita artistului George Custura mi-a readus în amintire clipe frumoase petrecute la Brașov. Cu un an în urmă, în miez de toamnă, caldă și însorită, l-am cunoscut pe actor în calitate de gazdă a unui eveniment organizat de Asociația Culturală „Viva la musica” – o amplă manifestare culturală, cu un generic oportun și necesar timpurilor noastre: „Ai carte, ai parte”. „Când se împlinește un vis, nu mai contează eforturile”, cu aceste cuvinte și-a întâmpinat invitații actorul în calitate de manager al proiectului, bucuros că a reușit să adune în inima Brașovului ambasadori ai limbii române din spații unde există multă dragoste de românism. La Cernăuți actorul și-a realizat visul de a sărbători în Bucovina, în orașul lui Eminescu,  cele mai frumoase date din istoria României. Mulțumirile noastre se îndreaptă și către Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, pentru contribuția la acest eveniment, pentru că l-a ajutat pe actor să ajungă la noi și să ne dăruiască clipe de înălțare sufletească și de purificare a cugetelor înainte de marea sărbătoare la care a visat și pentru care s-a jertfit Eminescu.

E sărbătoare și la neamul nostru din morminte

Sosit pentru prima dată la Cernăuți, cu un recital poetic al scrisorilor eminesciene, actorul George Custura a dorit întâi de toate să vadă ce avem mai important legat de istoria sărbătorită în aceste zile. Și unde în alt loc decât în vechiul cimitir se poate găsi astăzi gloria istoriei noastre! Acolo odihnesc înaintașii ce-au apropiat UNIREA, nu cu armele, ci cu puterea spiritului și intelectului lor. Maestrul Custura, deoarece a venit să ne vorbească prin vers eminescian, cu mesajul patriotic al Scrisorii III, a dorit mai întâi să ne oprim la mormântul surorii lui Eminescu, Aglae Drogli. L-am găsit de nerecunoscut – parcă același, dar extraordinar de profesionist restaurat de specialiști sub conducerea expertului restaurator din București, dr. Laurențiu Dragomir. În baza proiectului susținut de Guvernul României, toamna aceasta au fost restaurate patru cripte ce intră în patrimoniul național al românilor din Bucovina, dar putem spune că sunt de importanță majoră pentru tot neamul românesc. Prin străduința restauratorului și în rezultatul unei asidue documentări a fost restabilit în forma inițială monumentul funerar al detrunchiatului Zaharia VORONCA. A fost înnoită casa de veci a lui Dionisie BEJAN, teologul și publicistul, care a prezidat Congresul Unirii Bucovinei cu Patria mamă. Oaspetele din Brașov s-a închinat în fața Capelei Mitropoliților și s-a reținut la mormântul lui Aron Pumnul. Chiar s-a întors de două ori să se mai atingă o dată de veșnicia profesorului care a dat strălucire Luceafărului și a fost iubit de Eminescu.

Pentru dăinuirea neamului au cântat tinerii soli din nordul Bucovinei la Alba Iulia

Invitați la Alba Iulia, la sărbătoarea Zilei Naționale a României, un grup de copii din comuna Mahala, le-au amintit fraților din Țară, prin cântec și portul popular de la vatra lor străbună, de valorile care ne unesc. Cântarea lor pentru graiul străbun a răsunat în unison cu rugăciunea și dangătele clopotelor ce-au dominat calea unirii a zeci de mii de români – de la Gara Alba Iulia până la Catedrala Încoronării. Am avut tot drumul, din Cernăuți până la Alba Iulia, însoțitori un vânt de gheață și ploaie cu promoroacă. La fel ne-a întâmpinat, după o noapte de drumeție, și dimineața în orașul înveșmântat de sărbătoare. Dar de la primii pași ne-au încălzit străluciri tricolore. Degrabă prima zi de iarnă s-a refăcut în primăvară. Cu 105 ani în urmă, când străbunii din toate provinciile înstrăinate ale României s-au adunat să voteze Unirea, la Alba Iulia era un ger năprasnic. Anul acesta, la 1 decembrie a fost o zi caldă, însorită, și cerul ne-a zâmbit în culorile unui gingaș, abia zărit curcubeu. Cred că în acest miracol e o fărâmă și din dragostea noastră de România, a invitaților din Cernăuți. Toată ziua de 1 decembrie cerul deasupra orașului a fost luminat de acest curcubeu, văzut de noi în trei culori. Dintre multe legende ale curcubeului este și una care ne spune că e un dar divin trimis de Dumnezeu oamenilor după potopul biblic și este simbolul unui loc unde visele se împlinesc. Însoțiți de brâul lui Dumnezeu pe cerul deasupra Catedralei Unirii, în aplauzele a zeci de mii de compatrioți, au defilat trupele Armatei Române și tehnica militară a Țării. 

Să nu uitați, copii, niciodată aceste clipe, le spun și eu, într-un glas cu mamele care i-au însoțit și îndrumătoarea lor Elena Nandriș. Totodată, le mulțumesc românașilor din Mahala pentru momentele de vis, petrecute împreună la Alba Iulia! Știu că, mai întâi, s-ar cuveni să mulțumesc fraților din Țară care ne-au invitat și au făcut posibilă participarea noastră la marea sărbătoare a României. Însă, înaintea tuturor, „Urmașii lui Ștefan” din Mahala mi-au dăruit bucuria sărbătorii. Pășind pe urmele strămoșilor, împreună am rememorat și ne-am transpus în momentele de glorie ale istoriei neamului. Copiii și-au văzut pe viu cântecele din repertoriul ansamblului lor, cele în care își povestesc istoria de acasă, își exprimă visele și dorințele preluate de la generația făuritoare a acestei ZILE. S-au închinat la icoanele din Catedrala Încoronării, așa cum sunt învățați de părinți să se roage în Bisericile de la vatra natală, l-au salutat cu un colind pe Ciprian Porumbescu, la standul dedicat ilustrului nostru bucovinean, au păstrat un minut de tăcere la bustul lui Iancu Flondor de pe aleea înaintașilor care au înfăptuit Unirea, au admirat monumentala statuie a lui Mihai Viteazu. Și deoarece sunt, totuși, la vârsta copilăriei, dornici de joacă și curioși să se atingă de tot ce văd, s-au bucurat de minunile din piața Cetății. Momentele prinse în imagini le vor aminti de primul lor drum la Alba Iulia, și poate le vor deschide drumuri mai ușoare celor ce vor veni după ei.

Maria TOACĂ