Devenită deja sărbătoare națională, Ziua Basmalei (în unele părți este numită Batic, Tulpan, Broboadă, Acoperemânt pentru cap) intră în patrimoniul frumoaselor tradiții și obiceiuri populare. La fel cum a devenit și Ziua cămășii cusute. Ele, aceste tradiții sunt ceva din frumusețea tradițională, arhaică, venită din adâncuri cu anumite schimbări, desigur.
Anul acesta, de sărbătoarea Sfintei Ecaterina, care este și Ziua Basmalei naționale, elevele diferitor clase de la Liceul din Cupca, un grup de profesoare de la această instituție de învățământ, care țin cu sfințenie la obiceiurile și tradițiile populare, au prezentat basmale din diferite perioade, cu anumite semnificații, dar și istorii de neuitat.
De exemplu, basmaua veche, din lână naturală, pe care eu am pus-o azi în poză, are peste 100 de ani. Este basmaua de mireasă a regretatei mamei mele Viorica. De 15 ani nu mai este mama mea dragă, dar memoria a rămas. Basmaua ca și prosoapele, ștergarele, lăicerele, scorțarele, țolurile, țesute de mâinile ei harnice, au rămas ca o frumoasă amintire și urmă de neuitat ce a lăsat-o pe acest pământ.
Am o colecție mare de basmale de toate felurile, mărimile, culorile. La fel ca și alte atribute ale costumului popular. Mă mândresc cu ele, căci țin cu sfințenie la tradițiile, obiceiurile, datinile, credința, graiul nostru.
Ne-am făcut poze, anul acesta modest, în fața școlii, puțin triste, dar cu speranța că într-o zi totul va fi bine. De asemenea, despre semnificația costumației naționale am povestit azi. Iar basmaua, mare sau mică, este un atribut al costumației feminine, foarte frumoasă și atrăgătoare. Frumoasă ca însuși femeia pe acest pământ.
Asemenea măsuri, chiar și în aceste timpuri grele, educă la elevii noștri, la tânăra generație dragostea de frumos, de istoria, cultura, obiceiurile, datinile, tradițiile noastre, indiferent de nație, limba vorbită etc.
Eleonora SCHIPOR
Gazeta de Herța 
Lasă un comentariu