Gazeta de Herța

Cu suflet din sufletul străbunilor şi seva din mioriticul pământ românesc, aceste frumoase colinde  vin din pridvorul arhaic al tradiției româneşti, îşi au izvorul din vechile cazanii, prin  mirul dumnezeirii păstrând de veacuri nealterat, sub pavăza Datinii, duhul autentic creştin al NEAMULUI, prin CREDINȚĂ, LIMBĂ şi TRADIŢII.

„Veşnicia s-a născut la sat”. Parafrazându-l pe scriitorul român Lucian Blaga,  putem afirma că veşnicia s-a născut în Horbova, Ţinutul Herţei, acolo unde cresc Feţi-frumoşi şi Elene Cosânzene de viţă românească cu floarea iubirii de neam în suflet, care îşi iubesc graiul, portul, cântecul popular, ştiu să-și păstreze și să-și perpetue datinile și tradițiile. 

I-am admirat la 17 decembrie 2023, în timp ce în Pomul sărbătorilor creștine de iarnă îşi anunţa sosirea Crăciunul – Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, dar și simbolul Nașterii și dăinuirii Neamului Românesc pe această gură de rai,  pe aceste meleaguri străbune.

Ca într-o frumoasă şi adevărată poveste cu feţi-frumoşi, cu crăiţe şi „Îngeraşi”, cu „Sorcove” şi colinde la fereşti s-a deschis Împărăţia Lerului, a Sărbătorilor creştine de iarnă la Horbova, în Ținutul Herța, înălțând colindul drag și sfânt spre porțile lerului – micuții colindători de la Grădinița de copii din Horbova, Grupul vocal și Orchestra condusă de Mihail Țari de la Școala de artă, Sofia Andrusceac,  Nadejda Priscuri, David Cercel,  Elina Olaru, Alina Muraru, Anatol Balahura, Grupul folcloric al Bibliotecii din Horbova, Corul Bisericii din Satu Nou, Grupul folcloric din Godinești, Cristina Scripcaru, Elena David și Ilie Păduraru, Grupul folcloric din s. Mamornița, Grupul folcloric „Perlina” din s. Ostrița și Emanuela Topală, colindători din satul Buda, din Ostrița, Arina Capalb, Dumitru Paulencu din Voloca, membru al Școlii de artă din Horbova, Nicoleta Spataru, Ansamblul etnofolcloric „Opincuța”, Grupul etnofolcloric „Datina” din  Horbova, Nadejda Scalco, Cezara Cevca din s. Buda Mare, Grupul folcloric  din Satu Mare, conducător Natalia Cevca,  dăruita cu har cântăreață, care poate concura cu oricare interpret consacrat nu doar din Ucraina, Ala Caștelean încheind frumoasa sărbătoare cu piesa „La mulți ani!”, dedicată regizoarei și moderatoarei sărbătorii, care a osârduit ca o harnică albină la organizarea Festivalului de colinde, simpaticei doamne Sorina Palamar, care în acea zi își sărbătorea ziua de naștere, felicitările neîntârziind și de la alți colindători, de la alți membri ai formațiunilor artistice.    

Daci liberi, încă de pe timpul Daciei, horbovenii au reușit să-şi menţină cultura, tradiţiile, obiceiurile. Bogatul tezaur folcloric al frumoaselor şi străbunelor noastre tradiţii, moştenite din tată în fiu, a fost etalat cu bucurie și pricepere în Pomul datinilor, pe care horbovenii le păstrează cu sfinţenie de veacuri.

Prezent la Festivalul de colinde de la Horbova Herței, dl ministru plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin, diplomat la Consulatul General al României la Cernăuţi, în mesajul său de felicitare a mărturisit sincer că a rămas impresionat şi fascinat de faptul cum românii de aici și-au păstrat valorile naționale – credința, tradițiile, datinile, limba, portul, adresând mulțumiri dnei Sorina Palamar, staroste al satului Horbova, primarului comunei Ostrița, Vasile Țurcan, pentru frumoasa organizare a Festivalului de colinde, desfășurat pe scena Casei de Cultură din Horbova, specificând sprijinul pe care-l acordă Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni copiilor românilor din Ținutul Herța prin burse și odihnă la Taberele ARC.

În cuvântul lor duhovnicesc preoții Dumitru Pavel, protopop de Herța, preacucernicii Marian și Pavel Paulencu s-au referit la tradiția creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, mul-țumind românilor din comuna Ostrița Herței că-și păstrează cu sfințenie credința strămoșească ortodoxă, tradițiile și datinile moștenite din moși-strămoși. Iar părintele Mihai Cobziuc, în calitate de moș Crăciun sosit din Suceava, a dăruit fiecărui participant câte o carte de rugăciuni din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, editată cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Astfel, în acest ţinut românesc din rădăcină, s-a desfăşurat tradiţionalul Festival de Colinde.  Cu suflet din sufletul străbunilor şi seva din mioriticul pământ românesc, aceste frumoase colinde  vin din pridvorul arhaic al tradiției româneşti, îşi au izvorul din vechile cazanii, prin  mirul dumnezeirii, păstrând de veacuri nealterat, sub pavăza Datinii, duhul autentic creştin al NEAMULUI, prin CREDINȚĂ, LIMBĂ şi TRADIŢII.

Felicia NICHITA-TOMA, „Zorile Bucovinei”, Cernăuți