Gazeta de Herța

Antrenat la realizarea documentarului „Eminescu și Cernăuții”, de curând menționat cu premiul II la un Festival Internațional de film din India, jurnalistul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina care poartă numele Poetului, este disponibil de a răspunde la invitația de a demonstra această interesantă peliculă prin școlile noastre. Semnificativ e că filmul și-a luat startul dintr-o școală românească, premiera având loc anul trecut de Ziua nașterii lui Eminescu la Liceul „Alexandru cel Bun” din centrul orașului. Acum a primit mai multe solicitări – din școlile regiunii și chiar din partea unor societăți ucrainene. A răspuns mai întâi invitației doamnei Eugenia Facas, directoarea Gimnaziului „Vector” de la Horecea Urbană, nu doar în virtutea apropierii ca distanță, ci și pentru că, în pofida amestecului de neamuri din ultimele decenii, copiii din această veche școală, cu o istorie de 150 de ani, se țin de tradiții, sunt pasionați de literatura română, sărbătoresc cu interes zilele eminesciene… Mai sunt și alte argumente în favoarea horecenilor – stejarul secular de lângă școală, bătrânii tei, valurile Prutului, pitorescul locului, care neîndoielnic îl atrăgeau pe copilul adus de la Ipotești de severul Gheorghe Eminovici să facă școală nemțească la Cernăuți. Cum îi înțeleg opera, cum îl poartă în inimi am văzut în standurile cu desene, fotografii, reproduceri ce ilustrează tezaurul literar și viața lui Mihai Eminescu. Directoarea mi-a spus că au fost alcătuite de elevi, dar atât standurile, cât și cărțile expuse mărturisesc străduința profesorilor de română, Nicolae Costaș și Alina Abugules, de a le cultiva copiilor dragostea pentru cuvântul matern. La Horecea, am urmărit acest film pentru a treia oară, însă nu cu mai puțin interes decât prima dată, pentru că l-am văzut cu ochii copiilor, care câteva zile înainte, la 15 ianuarie, au recitat și au cântat versuri eminesciene. O oră și ceva, elevii au fost numai ochi și urechi, liniștea fiind spartă de aplauze după ultimele acorduri. În mijlocul acestor copii și mai proeminent mi-am dat seama de dreptatea regizorului Mihai Grosu în străduința de a realiza o lucrare de folos, pentru a ne face cunoscuți României, dar și pentru tânăra generație de români din Ucraina, care se înstrăinează de valorile neamului. Anume asupra acestui imperativ a accentuat regizorul conștient că a fi român e o mare cinste de la Dumnezeu. „Când mă gândesc la această cinste dăruită nouă, mă întreb ce am făcut eu pentru a mă bucura că sunt român. Acest film a fost o încercare, am vrut să-l prezint pe Eminescu așa cum îl vedem și îl înțelegem astăzi, ca un contemporan al nostru, ca un copil ce umblă printre noi…”, mi-a mărturisit Mihai Grosu după premiera de la Liceul „Alexandru cel Bun”. Într-adevăr, filmul, cu protagoniștii (mari și mici) din anturajul nostru, îl apropie pe Eminescu de tânăra generație.

Realizat din sponsorizări de la persoane private, pelicula poartă girul – GCC Film Global, GCC Film DWDE București, însă la filmări au fost antrenați români din Cernăuți, trăitori sub aura eminesciană a orașului! Amintim că în roluri principale îi vedem pe concitadinii Vasile Rauț (Gheorghe Eminovici), Mihai Grosu-junior (Eminescu adolescent), episodic apar politologul Serghei Hacman, profesorul Ion Abobuțoaie, directorul Liceului din Iordănești, Vasile Ioneț, regizorul Mihai Grosu. O misiune deosebit de complicată și-a asumat lectorul universitar Diana Chibac, în ipostaza de narator. Din secolul de minuni al copilăriei ne zâmbește printre lacrimi talentata fetiță, Daria Crețu. La întâlnirea de la Gimnaziul de la Horecea, coautorul scenariului, Vasile Bâcu, a povestit cum a completat concepția scenaristului bucureștean Ionel Novac, stăruind în a exprima ce înseamnă Eminescu în viața noastră și a ilustra permanențele eminesciene la Cernăuți. E un film care transmite lumii importanța lui Eminescu pentru Cernăuți, cum supraviețuim, cum ne salvăm ființa națională, avându-l pe Poetul Național aproape. Domnul Vasile Rauț a evocat momente serioase, dar și amuzante ale debutului său actoricesc și emoțiile în rolul tatălui lui Mihăiță, filmul prilejuindu-i fericirea de a păși pe tărâmul sacru al Ipoteștilor și mai departe până la baștina lui Aron Pumnul, Cuciulata. E un beneficiu sufletesc incomensurabil, o bucurie nedespărțită de conaționalii noștri care au contribuit la realizarea filmului. Poetul și cugetătorul Eminescu a pășit de mult timp dincolo de România, cucerind lumea, iar prin acest film și frumosul nostru Cernăuți câștigă un plus de notorietate.

Maria Toaca