Gazeta de Herța

Gata, s-a zis cu „zilele Babei și nopțile vegherii”. De fapt, Baba Dochia nici n-a îndrăznit să-și scuture cojoacele la acest început de Mărțișor. Cred că de pe vârfuri de munte, pe unde a urcat-o legendele, admiră și ea cântările de laudă primăverii, înălțate de copiii noștri – mai întâi în hora mare a Festivalului „Mărțișor”, încinsă la Cernăuți de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, iar în aceste zile și pe la vetrele românești din nordul Bucovinei. În a noua zi a lui Martie, când după calendarul gregorian sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, la vatra lui Ion Neculce pământul a respirat cu arome de busuioc, pomii și-au pus cercei de ghiocei și soarele a zâmbit luminos de la vocile copiilor adunați într-o unică cântare românească de doi gospodari de frunte, soții Serghei și Lenuța Poclitar, fondatorii Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești „Boianul Bucovinei”.

Credința populară spune că în această zi a mucenicilor se deschid porțile raiului, și, într-adevăr, la Boian le-am văzut larg deschise către tărâmul paradisului cu livada înflorită a cântecului și dansurilor prinse într-un șirag de mărgăritare în cununa primei ediții a Festivalului internațional „Sărbătoarea primăverii la baștina lui Ion Neculce”. Statutul de festival internațional este îndreptățit de participarea oaspeților din Republica Moldova. De la Pererita lui Grigore Vieru au sosit doi soliști de prestanță – Victoria Lunga și Sorin Casap, însoțiți de tânărul primar al comunei, Victor Didic. Amintim că Serghei Poclitar, împreună cu fiicele sale, cântărețele Anastasia și Sofia, și cu încă câțiva liceeni din Boian, a fost invitatul primarului de la Pererita, la Festivalul dedicat poetului Grigore Vieru, mult iubit de toți copiii, care a înveșnicit chipul Mamei în literatura română, dar și de la care pornește răsunetul de deșteptare a conștiinței naționale a neamului românesc din Basarabia. De asemenea, gazdele festivalului au avut oaspeți dragi de la Dorohoi – grupul constant de prieteni, uniți în jurul profesorului dr. Vasile Adăscăliței. Inima României a bătut în lumina aurie a lalelelor dăruite doamnelor și în vibrația cuvintelor de mulțumire pentru rodnica activitate pe ogorul datinilor, rostite de Excelența sa Irina Loredana Stănculescu, șeful misiunii diplomatice române la Cernăuți. Din partea comunității românilor din nordul Bucovinei au fost prezenți cu mesaje de felicitare și încurajare morală, jurnaliști și lideri ai societăților naționale, care colaborează și susțin tânăra asociație din Boian – Vasile Bâcu, Nicolae Hauca, Felicia Toma, Lilia Govornean, Carolina Jitaru, Vasile Carlașciuc, Maria Toacă, Elena Nandriș, Mihai Gherman. Pe toți i-a îmbrățișat cu un salut primăvăratic viceprimarul comunei Boian, Vasile Babii. Cu mândrie și-au admirat talentele etalate pe podiumul festivalului directoarele celor două licee – Angela Botă și Svetlana Hauca, precum și directoarea Gimnaziului din Priprutie, Angela Ilaș, avându-le alături pe responsabilele de învățământ și cultură, Jaclina Panasiuc și Adriana Morar. După cum vedem, sărbătoarea primăverii a adunat toată floarea comunei, torsul firelor de aur ale comorilor folclorice și năvădirea lor în teara spectacolului aflându-se în mâinile maeștrilor prezentatori – Albina Botă, studentă la Universitatea din Cernăuți, și Sebastian Bușilă, elev la Liceul nr.1 Boian-centru. Primele acorduri în oda primăverii au răsunat din inimioarele celor mai mici – copiii claselor I-III-a de la Liceul nr. 1, care au dat zbor înalt porumbeilor păcii. Deși cresc în fața calculatoarelor, cu telefoane performante în mână, copiii Boianului știu câtă vlagă vitală curge prin steblele busuiocului, câte povești freamătă cu dor în frunzulițele de floare rară ale busuiocului – frate cu norocul. Iar norocul cel mai mare e când mama și tata sunt lângă ei acasă. Cântecele cele mai duioase au prins aripi pentru mame – de la surioarele Sofia și Anastasia Poclitar, de la Melissa Toma, fetița care a cucerit simpatia spectatorilor la Festivalul de la Cernăuți, cu melodia și cuvintele Elenei Nandriș, scrise mai demult pentru sora mamei sale Cristina Petriuc. Și dacă tot am ajuns cu lauda la copii cu har artistic, trebuie să menționez că depinde foarte mult de profesorii care descoperă, cultivă, ajută să crească talentele. Bunăoară, la Liceul nr.1, profesoara de română Maria Vasilciuc a lansat o pitorească horă a Mărțișoarelor, cu prosoape și flori; profesoara Marioara Basaraba menține vie legenda ansamblului coregrafic „Miorița”, evoluând la sărbătoare cu un grup voinicesc ce-a făcut să se cutremure pereții hotelului „Steaua bucovineană”, unde-și are sediu Asociația lui Serghei Poclitar. Cu hore în bătătură de la „Miorița”, cu melodia solistei Silvia Paladi, cu cântare primăverii de la băiețelul Constantin Kobzar din Harkiv, care atât de sârguincios învață să cânte românește, simbolic, liceenii directoarei Angela Botă au semănat și au arat aidoma harnicilor țărani de odinioară ogorul datinilor. Copiii de la Liceul „Lider” Boian-Hlinița au noroc de prof. de muzică Elena Toma, care scoate în lume o viguroasă „Speranță”, deși sunt încă mici, speranța lor e mare și vocile li se revarsă ca trilurile de ciocârlie. Elena Matei, fiind deja în clasa a X-a, cântă despre două doruri ce s-au unit, iar solistul Nicolae Ruști în „Hora de la Cernăuți” își laudă baștină – „Frumos cântă primăvara, cucu în zăvoi,/ Nu e viață mai frumoasă, ca-n Boian la noi”. Un bun sosit primăverii i-a spus cu glas melodios gimnazista Sofia Matei din Lehuceni (Priprutie). A găsit timp să picure din potirul florilor de primăvară, cu dulcea „Melancolie”, Daria Crețu, fetița cu cea mai mare popularitate printre tinerii ascendenți pe culmile muzicii românești. Atât de solicitată fiind, Daria și mama sa Daniela Ignat au găsit timp să aducă o perlă în diadema Festivalului.

Vecinii din Mahala, „Urmașii lui Ștefan”, crescuți de conducătoarea artistică Elena Nandriș, au prelungit minutul de reculegere cu tristețea roților de tren, ce duc la război feciorii, invocând focul purificator care ar arde toate relele, și după care s-ar întrona bucuria păcii pe pământ, așa ca în melodiile duetului Elizaveta Dubeț-Marcu Bujeniță, soliștilor Pavel Cornuța și Margarita Grigorciuc. Cred că nu numai pentru mine a fost o revelație evoluarea orchestrei „Ghiocelul” din Vancicăuți, cu solistele Irina Bercea și Marinela Irimia.

Toate aceste tinere flori de cântec au înduioșat-o atât de răscolitor pe cantautoarea Carolina Jitaru, încât și-a revăzut și ea adolescența, revenind la primele clipe ale succesului, când a luat Premiul „Mihaela Runceanu” la Festivalul internațional de muzică ușoară pentru tineret în memoria regretatei cântărețe, a cărei viață a avut un sfârșit tragic. Cu al ei crez în fericire, Carolina a cântat piesa Mihaelei Runceanu despre iertare, dorind să le transmită tinerilor mesajul că în numele dragostei inima iartă. Avem nevoie de toate cele bune și frumoase: de dragoste, de iertare, de lumina și reînvierea minunilor primăverii, veșnic dorite și pentru care nici un sacrificiu nu e prea mare.

Maria TOACĂ
Fotografii de
Vasile BÂCU