Gazeta de Herța

Ca în fiecare an, am început ziua de 1 aprilie la altarul de jertfă al românilor masacrați în pădurea Varniței de lângă Fântâna Albă și am încheiat-o, ca nicicând altădată, în cimitirul vechi din Cernăuți. Simbolic s-au înlănțuit evenimentele: am continuat lecția de istorie dintr-un trecut ce sângerează viu în inimile noastre cu una din secole mai îndepărtate, însă la fel de dureroasă. Zic dureroasă pentru că, la Cernăuți, mormintele înaintașilor români din vechiul cimitir au nevoie de îngrijire și apărare, nu mai puțin decât memoria și dreptatea celor secerați la 1 aprilie 1941 de mitralierele regimului sovietic. În morminte nu se trage cu mitralierele, în vechiul cimitir, un adevărat panteon românesc pe calea distrugerii, istoria ne este devastată de intemperiile timpului, de vandali fără nume, dar și de nepăsarea noastră. În privința nepăsării, pot spune că stăm mai bine în ultimii ani, de când a început să-și asume responsabilitatea de îngrijirea mormintelor președintele „Golgotei”, Vasile Răuț. Munca sa de voluntariat și-a găsit un susținător de nădejde în persoana Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Când vin la noi demnitari de la București, doamna Irina Loredana Stănculescu numaidecât le include în programul vizitei itinerare la Casa lui Aron Pumnul și cimitirul istoric din partea veche a orașului. Vizita din 2022 a Secretarului de Stat, Gheorghe Cârciu, s-a soldat cu restaurarea criptei renumitului istoric Dimitrie Onciul. Vizita Ambasadorului României la Kiev, Alexandru Victor Micula, a adus un plus la convingerea demnitarilor de la București de stringența unui amplu proiect de restaurare a criptelor unor valoroase personalități. Cu eforturile președintelui Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, deja al doilea an echipa condusă de dr. Laurențiu Dragomir, directorul Asociației pentru Protecția Patrimoniului, București, se desfășoară lucrări de restaurare finanțate de Guvernul României prin DRP.

Sperăm că, după cele văzute la 1 aprilie în cimitirul din Cernăuți, va susține acest proiect și senatorul românilor de pretutindeni, domnul Mihai Dohotar. Mai ales că, având rădăcini bucovinene, nu-i este străină istoria noastră.

* * *

La 02 aprilie, senatorul Mihai Dohotar, însoțit de șeful misiunii române la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și-a petrecut o bună jumătate de zi la Palatul Național al românilor din Cernăuți, într-un dialog cu fruntași ai comunității noastre românești.  Prezentându-și oaspetele, Excelența sa Irina Loredana Stănculescu, ne-a îndemnat la un dialog constructiv, menționând că, domnul senator a venit să ne sprijine, să ne cunoască problemele și să ne ajute la rezolvarea lor. Preluând mandatul, în noiembrie 2023, de la domnul Viorel Badea, care ne-a onorat astă toamnă cu o vizită de rămas bun, senatorul Mihai Dohotar  îi reprezintă pe românii din afara granițelor în Parlamentul României, făcând parte și din comisia pentru cultură și media a Senatului României. Astfel, principalele noastre probleme privind menținerea identității prin păstrarea învățământului în limba maternă, a culturii naționale, presei scrise, editării de carte românească îi sunt foarte apropiate, deși a trăit mai bine de un sfert de secol în Grecia, afirmându-se ca lider în diaspora românească de acolo. Născut la Milișăuți, jud. Suceava, desigur, își spune cuvântul originea-i și solidaritatea bucovineană. În orice caz, așa am înțeles și sperăm noi, toți cei care am participat la întâlnirea de astăzi, 2 aprilie. De la bun început, oaspetele ne-a prevenit că nu face promisiuni și că „nu-i dintre cei care spun multe, dar fac puțin”. De asemenea, ne-a inspirat încredere în persoana sa faptul că senatorul face deosebire între diaspora și comunitatea noastră istorică. La această întâlnire, după cum a debutat dialogul început de primarii câtorva comune românești (Anatolie Pițul, Ciudei; Vasile Țurcan, Ostrița; Ion Grijincu, Vasile Ciuleac, Tărășeni; Pătrăuții de Sus; Elena Nandriș, șefa departamentului pentru cultură și tineret, primăria Mahala) mi se pare că comunitatea noastră se deosebește de diaspora și prin faptul că este mult mai recunoscătoare României. Deși domnul senator ne-a declarat că nu trebuie să mulțumim, deoarece e datoria Țării să ne sprijine, toți au avut cuvinte de mulțumire, pentru că, în ultimii ani, într-adevăr avem pentru ce fi recunoscători României. Și nu doar comunitatea românească, ci întreaga Ucraină. Toți primarii prezenți, dar și ceilalți care au vorbit în numele ONG-urilor conduse de ei, au exprimat mulțumiri Guvernului României, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru susținerea financiară la realizarea proiectelor și, în mod special, Excelenței sale Irina Loredana Stănculescu, pentru înlesnirea relațiilor de înfrățire cu comunități din România, precum și ajutorul la realizarea multor alte proiecte. Și la această întâlnire, doamna Consul General a pus punctele pe „i”, completând, explicând și desfășurând intervențiile celor din sală. De reținut apelul dumneaei că suntem datori să respectăm legile Ucrainei, dar trebuie să folosim cu mai multă eficiență  pârghiile legislației europene. Dacă s-ar respecta acestea, multe probleme, ce „călătoresc” de la o întâlnire la alta cu demnitari din România  ar dispărea de pe ordinea de zi. Bunăoară, nu prima dată au vorbit despre dreptul la instruirea în limba maternă Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Cernăuțene, președinte al Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, Aurica Bojescu din partea Asociației interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Ștefan Mitric, directorul Liceului „Ștefan cel Mare” din Ropcea. Problema pregătirii cadrelor pedagogice pentru școlile cu predarea în limba română și a manualelor pentru clasele primare a fost abordată de prof. Rodica Timiș și Oxana Medvedi, Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă, s-a referit la dificultățile în procesul implementării proiectelor transfrontaliere, lucru sensibilizat și de primari. Adrian Iliuț, președintele societății „Anastasia” din Igești, a atras atenția la falsificarea trecutului și necunoașterea de către tânăra generație a istoriei românilor.  Despre cum rezistă presa în limba română au relatat gazda evenimentului, redactorul-șef al „Gazetei de Herța” și realizatorul voluntar al emisiunii televizate „Rezumat”, Vasile Bâcu, jurnaliștii Vitalie Zâgrea, Vasile Carlașciuc și Mariana Struț. De necesitatea deschiderii Muzeului „Mihai Eminescu” au amintit Tatiana Golciuc (societatea „Boianul Unit”) și Cristina Tărâțeanu-Mihaiesi, președintele Fundației de Binefacere „Casa Limbii Române”. De la Boian au fost prezenți soții Serghei și Elena Poclitar, angajați în activitatea de dezvoltare și promovare a tradițiilor strămoșești, fondatori ai celei mai tinere asociații culturale din comunitate. Din partea „Doamnelor Române” am avut și eu un cuvânt de mulțumire pentru susținerea proiectelor noastre,  rezultatele cărora au adus și continuă să aducă beneficii comunității. N-au fost trecute cu vederea obiective prioritare aflate în atenția dnei Irina Loredana Stănculescu,  cum este restaurarea Casei lui Aron Pumnul, vizitată de domnul senator.

La despărțire, domnul Mihai Dohotar a făcut, totuși, o promisiune: că va stărui să contribuie la rezolvarea problemelor abordate în cadrul întâlnirii, dar și noi trebuie să fim uniți într-o singură voce.

 Maria ANDRIEȘ

Fotografii de Nicolae HAUCĂ