Gazeta de Herța

La Cernăuți, în Palatul Național al Românilor, a fost comemorat Ștefan cel Mare
și Sfânt, cu ocazia celor 520 de ani de la trecerea în eternitate

Duminica trecută, la Putna  – Ierusalimul neamului românesc, unde-și doarme somnul de veci  cel mai veritabil român, conform unui sondaj recent al opiniei publice din România, Ștefan cel Mare și Sfânt, au avut loc acțiuni de comemorare a Voievodului moldav, deoarece la 02 iulie s-au împlinit 520 de ani de când iubitul domnitor și marele patriot și-a găsit somnul de veci la Mănăstirea Putna, construită de el drept  mulțumire Bunului Dumnezeu pentru biruințele împotriva celor ce își doreau înrobirea țării.

Bineînțeles, nu toți doritorii au reușit să treacă în acea zi granița, de aceea, la inițiativa dlui Nicolae Bodnariuc, directorul Muzeului de Arheologie și Etnografie „Maximilian Hacman” din Oprișeni, membru în conducerea Societății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, în incinta Palatului Național al Românilor din centrul orașului Cernăuți a fost organizat un lectoriu, o expoziție foto-documentară din colecția Muzeului „Maximilian Hacman”. Chiar de la bun început ținem să menționăm că oprișenenii s-au pregătit ca niște gazde adevărate de eveniment, venind într-o frumoasă echipă din care, în afară de domnul director,  au făcut parte dl Nicolae Popovici, starostele satului, profesorii Ion Pahon, un pasionat artist fotograf și colecționar – propagator al valorilor istorice și culturale ale satului natal, Vasile Pițul și Constantin Aodăiței, care au educat multe generații de elevi, precum și veteranul Operațiunii antiteroriste din estul Ucrainei, Gheorghe Bezușco.

Acțiunea a început cu lansarea expoziției foto-documentare  a Muzeului școlar din Oprișeni, prezentată de către domnul director-fondator al instituției, Nicolae Bodnariuc, care de aproape două decenii conduce și instituția locală de învățământ. De la fondarea muzeului au trecut douăzeci de ani și el a devenit o carte de vizită nu numai a comunei Oprișeni, ci și a fostului raion Hliboca, ba chiar și a regiunii Cernăuți. Important e că la activitatea instituției participă nu numai cadrele didactice care se interesează de valorificarea trecutului, ci și elevii, care participă la sesiuni de săpături arheologice, scriu lucrări științifice, participă și ocupă  locuri de frunte la diverse concursuri, devenind mai apoi  studenți la facultățile de istorie de la Cernăuți, Suceava, Iași, iar  mai târziu – profesori pricepuți.  De data aceasta dl director a prezentat un șir de exponate din colecția muzeului anume din perioada lui Ștefan cel Mare – secolul XV, descoperite în raza comunei Oprișeni și în alte localități din Valea Siretului, fapt ce demonstrează încă o dată prezența  sa pe meleagurile noastre.  E vorba de monede de epocă, fragmente de arme, vase, o ghiulea de tun din piatră, copii ale unor documente din cancelaria domnească  ștefaniană, toate fiind însoțite de comentarii captivante care au devenit o surpriză pentru cei prezenți.

La începutul lectoriului a fost anunțat un minut de reculegere în memoria lui Ștefan cel Mare, dar și a ostașilor ucraineni din zilele noastre care și-au dat viața pentru libertatea poporului  în luptele cu ocupanții ruși.  Ștefan cel Mare  și peste 520 de ani rămâne un exemplu viu și pentru luptătorii de astăzi. Fiind în fruntea unei țări mici, aproape patru decenii el nu a permis nimănui s-o înrobească, a dus circa 36 de bătălii din care doar două le-a pierdut, în urma sa nu a lăsat palate, el a ridicat cetăți și biserici, fiind canonizat  ca sfânt de Biserica Ortodoxă Română.  Dl Nicolae Bodnariuc a prezentat lectoriul consacrat Voievodului, aducând  comentarii  interesante despre mormântul său care a fost descoperit și cercetat după circa trei secole de la înmormântare, evocând despre  mărturiile celor care au participat  la acest proces, printre ei numărându-se și preotul-cărturar  Iraclie Porumbescu.  O parte din opiniile cercetătorilor  afirmă că înainte de trecerea în eternitate Ștefan cel Mare s-a călugărit, de aici și explicația că nu a fost înmormântat în sicriu, ci pe 13 bare de metal.

Cu un mesaj din partea satului Oprișeni a venit în fața celor prezenți  dl Nicolae Popovici, starostele lo­calității, care a vorbit despre tradițiile și personalitățile satului, precum și despre importanța Muzeului Școlar de Arheologie și Etnografie „Maximilian Hacman” pentru educarea tinerelor generații. Doamna Natalia Proțiuc a oferit celor prezenți în dar un cântec despre Ștefan cel Mare pe versuri proprii, iar dl Octavian Voronca, veteran al învățământului public, membru al conducerii Societății „Mihai Eminescu”, a vorbit despre intuiția strategică a domnitorului, care a devenit un scut al creștinătății pentru întreaga Europă.  Aceasta a fost și ideea filmului documentar  demonstrat la final.

… Un lucru nu pot să nu-l menționez la finalul acestor rânduri. Despre înmormântarea  lui Ștefan cel Mare nu s-au păstrat surse documentare scrise.  El a rămas și peste cinci secole în memoria poporului, în cântece, legende și folclor.  A fost un conducător iubit de popor și el, poporul, îi păstrează și acum, în secolul XXI, flacăra memoriei nestinsă.

Vasile BÂCU

În imagini: secvențe de la ac­țiunea de comemorare.