Gazeta de Herța

Moșia lui Iancu Flondor nu e numai la Storojineț, acolo unde de un veac își odihnește destinul dramatic și unde a fost comemorat în sâmbăta de 19 octombrie 2024, prin evocarea faptelor sale. Iancu Flondor e pretutindeni în Bucovina – de la Suceava și Rădăuți – până la Storojineț, Cernauca (unde îi avea de rude pe vrednicii Hurmuzăchești) și, desigur, Cernăuți. Nu întâmplător, lui Ioan Ițco, promotorul solidarității bucovinene prin turism, patriotism și credință, i-a venit gândul să i se confirme drumului de la Vicov până la Storojineț numele lui Iancu Flondor. Este și acesta un drum împărătesc, aidoma celui pe care a pornit din Cernăuți copilul Mihai Eminovici să cunoască, să cutreiere România, să-și găsească rostul demn de-al său nume și de steaua sa. În anul Centenarului, adică în 2018, România a reparat o mare nedreptate, pe aleea unioniștilor din fața Catedralei Unirii de la Alba Iulia a apărut și bustul bucovineanului Iancu Flondor. Totuși, nicăieri în spațiul românității, numele și memoria lui Iancu Flondor nu sunt păstrate cu atâta pietate, dragoste și responsabilitate ca pe piciorul de plai de la Maidanul Storojinețean, acolo unde a lăsat cele mai proeminente urme și de o sută de ani Cavalerul Unirii Bucovinei își doarme somnul veșnic. „Mormântul său este ca un altar al celei mai vechi biserici de pe acest meleag, cu hramul Sfinții Apostoli Mihail și Gavriil”, a relevat după slujba de pomenire și liturgica citire din Sfânta Evanghelie, părintele Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineț. Avându-l de susținător în toate activitățile de apărare și promovare a valorilor naționale, Societatea Jurnaliștilor Români din Ucraina, condusă de Nicolae Toma, redactorul-șef al publicației „Zorile Bucovinei”, în fiecare an îi adună pe fruntașii comunității la mormântul lui Iancu Flondor în momente marcate de date de referință din destinul ilustrului înaintaș – data nașterii, Ziua Unirii Bucovinei, sau aniversări semnificative, cum este împlinirea a o sută de ani de la trecerea-i în nemurire.

Organizat de Societatea Jurna­liștilor Români Independenți din Ucraina, împreună cu părintele protopop Vasile Covalciuc și cu susținerea Consulatului General al României la Cernăuți, evenimentul de comemorare a o sută de ani de nemurire a fost moderat de jurnalista Felicia Toma, administrator al site-ului „Zorile Bucovinei”. I-au fost alături reprezentanții Consulatului General al României la Cernăuți – Dan Nicolae Constantin, ministru plenipotențiar, și referentul principal dr. Florin Stan. Cu florile toamnei, cu gânduri și sentimente de recunoștință față de cei care păstrează și transmit generației tinere memoria înaintașilor au venit reprezentanți ai mediului asociativ și mass-media, profesori, enoriași ai parohiei părintelui Vasile Covalciuc, uniți cu toții în pleiada oamenilor făuritori de fapte frumoase. Or, după cum am preluat de la părintele Vasile, „omul prin faptele sale își cucerește nemurirea. Cine face fapte bune va învia prin viața cea veșnică, iar cine lasă în urmă numai rele se va alege cu osânda cea de veci. Așa ne învață și Sfinții Părinți: „Taci tu ca să vorbească faptele tale”.

Iancu Flondor tace de un veac rotund. Faptele sale vorbesc astăzi cu cuvintele noastre. Organizatoarea evenimentului, Felicia Toma, a făcut o retrospectivă a vieții făuritorului de istorie românească în Bucovina, consulul Dan Nicolae Constantin, evocându-i activitatea devenită istorie, a concluzionat: „El a reușit, sperăm să reușim și noi acum”. Domnul dr. Florin Stan a vorbit despre noblețea personalității comemorate și programul-testament lăsat urmașilor. Poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, s-a referit la principiile de neclintit caracteristice cavalerului dreptății și la timpurile când numele său era tabu chiar și în România. Printre primii care l-au scos din uitare a fost colegul nostru ziarist, regretatul scriitor cu spirit enciclopedic, Dumitru Covalciuc, care cu contribuția câtorva prieteni din Oradea au adus și au instalat Crucea de marmură la cripta lui Iancu Flondor. Acel moment a fost evocat și de Aurica Bojescu, secretara Asociației „Comunitatea Românilor din Ucraina”. Despre încrederea ce i-o acordau lui Iancu Flondor și alte etnii trăitoare în Bucovina, dar mai ales bunurile lăsate Storojinețului a vorbit fostul primar al orașului, consilierul Mykola Karliiciuk. Referindu-se la părerea de rău că nu s-a reușit instalarea unui bust în parcul lui Iancu Flondor din Storojineț, Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota”, a dezvăluit din ideile sale cu privire la inaugurarea la Cernăuți a unei alei a înaintașilor noștri. De la România, alături de domnul Ioan Ițco am mai avut doi oaspeți dragi – maestrul Radu Bercea, cunoscut artist plastic, și Daniel Ursachi, un tânăr împătimit de istoria Bucovinei cu toate izbânzile și înfrângerile suferite de neamul nostru. Balsam la rănile trecutului s-a revărsat din cântecul tinerei, dar deja consacratei interprete, Alueta Socolovschi, și melodia de jale a cântăreței durerilor românilor înstrăinați, maestra Victoria Costinean, lucrător emerit al culturii, care popularizează cu ansamblul-model de copii „Izvoraș” comorile folclorice ale sufletului românesc. Susținându-i pe organizatori, cu pioase sentimente s-au închinat la mormântul vrednicului bărbat al Bucovinei și alți fruntași ai comunității – Lilia Govornean, președinte al ACDER din Ucraina, Adrian Iliuț, Asociația „Anastasia”, Vitalie Zâgrea, președintele „Junimii” și în calitate de reporter, jurnalista Carolina Jitaru, vicepreședinte al Societății „Doamnele Române”, jurnalistul Vasile Carlașciuc, prof. Viorica Stan, scriitoarea prof. Eleonora Schipor și animatoarele culturii din Pătrăuții de Jos, Larisa Chedic și Natalia Balan… E imposibil să-i numesc pe toți, important fiind faptul că ne-am regăsit uniți la mormântul eroului națiunii, care a înfăptuit Unirea.

Maria TOACĂ

Fotografii de Vasile BÂCU