Gazeta de Herța

Anunțând pentru duminica de 10 noiembrie spectacolul „Toamna aurie”, Elena Nandriș, responsabilă de cultură, tineret și relații internaționale în comuna Mahala și conducătoare a colectivelor artistice de la Căminul cultural Ostrița-Mahala, a precizat că nu e vorba de un festival, ci de un bilanț al activității de pe parcursul anului curent. „Veți vedea de toate câte oleacă – teatru, cântece, poezie, dans, debutul câtorva soliști… Acest „oleacă” modest rostit de Elena Nandriș și măiestrit rânduit de prietena tinerilor artiști, Carolina Jitaru, s-a manifestat cu amploarea unei mari sărbători a tezaurului național, păstrat de cei vârstnici, înmulțit de tinerele talente. Or, din colectivele de aici fac parte câteva generații – de la copii de grădiniță cu laptele matern pe buze până la octogenari cu iarna-n plete. Și dacă a fost să fie „o dare de seamă”, Elena Nandriș a invitat oaspeți de seamă – Consulul General al României, Irina Loredana Stănculescu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuți, Vasile Bâcu, dirijorul corului „George Enescu” din Dorohoi, Gheorghina Gușulei, poeta și interpreta Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, președintele Societății Euromedia, jurnalistul Nicolae Hauca, bloggerul care ne înveșnicește cele mai semnificative clipe din viața noastră națională. Pentru aprecierea profesionistă a tot ce se realizează pe unda creației la Căminul cultural Ostrița-Mahala a fost invitată metodista Nina Vasilașko de la Centrul Bucovinean de Cultură și Artă. Înainte de a gusta din dulceața cântecelor și a admira frumusețea portului popular, oaspeții s-au îndulcit cu aroma colacilor închinați lor, ca semn de mulțumire din partea gazdelor pentru prezență și atașamentul față de munca lor pe tărâmul cultivării talentelor.

Mai departe s-au revărsat mărgăritare ca-n poveste, de bun augur fiind un fragment din sceneta „Povestește moșul jalnic…”, care le-a adus Trofeul Festivalului copiilor „Tradiții și obiceiuri” de la Fălticeni. Bine i-a stat șefului căminului, Dumitru Zaidel, în rolul moșului, însă n-a reușit să le dovedească celor mici că atunci când era el flăcău, „ardea iarba sub picioare de la învârtitul horelor”. După acest scurt instantaneu, grupa mică a „Urmașilor lui Ștefan” i-a arătat moșului că și copiilor de astăzi li se aprind călcâiele în iureşul dansului și zborul cântecului. Hora cu noroc a toamnei, cu frunzuliță aurie la pălărie și salbe de mărgele, a fost încinsă, cu voci de mici steluțe, de Margarita Grigorciuc, Ana Sainciuc, Sofia Gostiuc – toate împreună anunțând solemn că nicăieri în lume nu e meleag mai scump și mai frumos ca Bucovina noastră. Pentru acest pământ mor astăzi bărbați tineri în luptele de apărare a Ucrainei, printre care și fii ai comunei Mahala. Înmânându-le celor mai mici artiști câte o floare, Carolina Jitaru a anunțat minutul de reculegere în memoria tinerilor omorâți pe frontul de apărare, iar copiii au lăsat garoafele în vaza de la standul cu fotografiile eroilor. Acest trist moment l-a scos în față pe Kiril Morozov, băiețelul din familia de strămutați din Harkiv, care și-a găsit adăpost la Mahala. Lui Kiril îi place să cânte românește, să deseneze, să compună poezii, ajutat în arta desenului și versificării de mama sa Victoria, care conduce cenaclul de artă plastică de pe lângă Căminul cultural.

Am observat la Elena Nandriș tendința de a-și vedea în ascendența copiilor ce-i instruiește neîmplinitele visuri din tinerețea sa. Caută să le descopere scânteile de har și să-i orienteze spre culmile succesului. În vocea nepoatei sale Elmira a observat calități ce-i permite să încerce genul operei și operetei, fetița îndrăznind să interpreteze un fragment din „Natalka Poltavka”, în limba ucraineană. În limba ucraineană au mai răsunat câteva piese – Vasile Bujeniță cu o melodie despre durerile provocate de război, grupa mare cu o melodie dedicată mamelor ce-și așteaptă fiii… Menționăm că Vasile Bujeniță, posesorul unei voci de excepție, într-o ținută scenică impecabilă și-a dovedit avansarea pe calea desăvârșirii cu melodia Jamaica, interpretată în italiană.

Și dacă e toamnă, cum se putea să lipsească umbrelele? Marcu Bujeniță în duet cu Zlata Doroș au dat un suflu nou piesei „Noi doi și-o umbrelă”, duetul fiind asistat de o suită de umbreluțe „plouate” de frunze, mult căutate și găsite de Elena Nandriș la Dorohoi. După dansul și cântecul umbrelelor au urmat „Samba florilor” și Nichita Bujeniță cu sonora-i mărturisire „Așa este românul, lăsat de Dumnezeu”. Despre cât sunt de frumoase și iubite de mamele lor au cântat solistele debutante – Irina Nica și Irina Maximeț, iar Elmira Nandriș, deținătoarea locului II în concursul Festivalului internațional „În grădina cu flori multe”, se mândrește și cu rădăcina de „Țărăncuță”. Fetele din grupa mare, cele care și-au meritat să poarte „cap de flori”, apreciate cu premiul I al aceluiași festival „În grădina cu flori multe”, au strălucit cu solistele Amelia Nicolaevici, Eliza și Anastasia Sauca, prezentând o variantă specifică locului a jocului „Batistuța”. De la ele aflăm cum sunt „măhălencele” și cum se îndeamnă fetele la horă. Mamele copiilor care au evoluat, unite în ansamblul „Vocea neamului”, au cules și ele aplauzele spectatorilor. Acompaniate la acordeon de Andrei Bujeniță și de tânărul viorist Alexandru Nandriș, având-o și pe regizoarea televiziunii publice regionale, Iulia Toderean, în componența ansamblului, cântărețele neamului au revărsat duios „Smaranda e cea mai frumoasă” și „De la Nistru mai la vale…”. Cu imnul „Pentru Țară, pentru neam”, „Urmașii lui Ștefan” în componență completă au încoronat finalul spectacolului.

Pe parcurs, în timp ce artiștii își schimbau ținutele vestimentare, oaspeții i-au înveșmântat cu laude binemeritate. ES doamna Irina Loredana Stănculescu a menționat că pe bună dreptate Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a susținut proiectul de înzestrare a Căminului cultural cu mobilă și alt inventar necesar activității artistice. Mulțumindu-le părinților și conducătoarei artistice, Elena Nandriș, pentru creșterea copiilor în spiritul tradițiilor, Consulul General al României la Cernăuți a exprimat condoleanțe familiilor care și-au pierdut fiii în război. Jurnalistul și poetul Vasile Bâcu a amintit că la 09 noiembrie în Ucraina se sărbătorește Ziua lucrătorilor din cultură și a menționat investițiile ce se fac sub îndrumarea Elenei Nandriș în viitorul copiilor. Emoționantă a fost întâlnirea dintre fostele colege la Şcoala de cultură din Cernăuți – Elena Nandriș și Gheorghina Gușulei, care, invitând-o cu ansamblul la Dorohoi, a numit-o „bijuteria din Mahala”. O propunere captivantă a venit și din partea Eugeniei Cimborovici-Teodoreanu, artista cu destinul unei stele călătoare: „Eu vin de peste tot, așa mi-a fost destinul… Rătăcesc în căutarea talentelor. Aici am întâlnit admirabile talente, dar pentru a le scoate în lume, trebuie cineva să ardă, așa ca Elena Nandriș. Acum vin de la un festival de la Bălți, la care o să vă invit ca participanți la ediția următoare”. De luat în seamă este aprecierea metodistei Nina Vasilașko, care a numit-o pe Elena Nandriș drept un lucrător profesionist pe tărâmul culturii, de la care au ce învăța cei angajați în domeniul respectiv: „Am simțit căldura și duhul creației de cum am pășit pragul acestui cămin. Părinții pot sta liniștiți acasă, căci aici copiii sunt hrăniți, primiți părintește…”. Până la urmă, Elena Nandriș a mărturisit secretul: „Suntem așa frumoși cum ne vedeți, pentru că nu căutăm să fim ca toată lumea, nu ne luăm după moda altora, suntem așa cum ne-au fost strămoșii, cum ne șoptesc din adâncuri rădăcinile”.

Maria TOACĂ

Fotografii de Vasile BÂCU