Gazeta de Herța

În spiritul înrădăcinatei tradiții, Cenaclul transfrontalier „Mașina cu poeți” a adunat în duminica de 17 noiembrie la Suceava suflete înfrățite întru dragostea de cuvântul artistic. Scriitori afirmați în diverse genuri literare, poeți și împătimiți de poezie şi-au împărtășit din creația inspirată de emoții autumnale. Sub bagheta căpeteniilor de cenacluri – Constantin Horbovanu (Suceava), Nicolae Șapcă (Cernăuți), Elena Mândru (Iași), Constantin Bulboacă (Fălticeni) – s-au evocat momente de grație din istoria Bucovinei, s-a cântat și s-a plâns cu poezie, atmosfera luând dimensiunea unei liturghii a mărturisirilor lirico-melancolice.

Prin ceață deasă, pe cărări brumate, drumul de la Cernăuți ne-a adus odată cu soarele la neamul din Suceava, unde ne aștepta Duminica Mare a Poeziei. N-a vrut cântăreața noastră Carolina Jitaru să ne destăinuiască de la bun început surpriza premierei unei noi melodii sau drumul și așteptarea trecerii prin vamă au fost de data aceasta prea scurte ca să aflăm ce juvaier de cântec poartă în suflet?! Însă, la întoarcere îi știam secretul: eu recitam, iar Elena Nandriș fredona versurile sonetului lui Nicolae Șapcă, pe strunele inimii cântate de Carolina. Mi se par atât de potrivite drumeției trio-ului nostru: „Și dacă-ar fi s-o iau de la-nceput/ Pe drumul, uneori, spinos al vieții,/ Să nu credeți că mi-aș schimba drumeții,/ Ori mi-aș dori ceva nemaivăzut…”.

Nu ne-am dorit nici noi altceva în duminica de 17 noiembrie, decât să ne bucurăm de fraternizarea în fagurele a tot ce se poate potrivi, rosti, cânta și cugeta prin cuvânt – frumos, misterios, dureros, sfâșietor de trist chiar și atunci când toate par a fi de veselă petrecere, înveșmântate în voie bună. Așa s-a și exprimat sonetistul Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, prezentându-și membrii echipei: „Poezia de la Cernăuți vine prin prisma tristeții. Nu putem fi veseli cei care trăim acolo”. Cu excepția unei frumoase povești de dragoste, fragmentar citite de prof. Dorin Misichevici, crâmpeiele din caietele lirice prezentate de Gheorghe Ungureanu, Gheorghe Bodnariuc, Vasile Carlașciuc au confirmat că cernăuțenii vin dintr-o țară a suferinței. Deși mai optimistă, tot din suferință s-au născut și versurile-rugăciune ale Elenei Nandriș „Îmi dai puteri să iert și să iubesc”. De menționat că Elena Nandriș din Mahala nu este o debutantă în poezie. În calitatea-i de lucrător al culturii și conducător artistic al ansamblului „Urmașii lui Ștefan” scrie texte, îmbogățind repertoriul vocaliștilor și coriștilor.

Carolina Jitaru preferă să-și asculte ce-i cântă inima atunci când o poezie i se lipește de suflet, astfel prinzând aripi melodioase cele mai frumoase versuri din lirica românească din nordul Bucovinei, primele fiind cele etern fremătânde în „Poem Bucovinean” de Grigore Bostan. Deoarece ședința Cenaclului la Suceava a avut loc chiar la data când s-au împlinit 20 de ani de la stingerea subită a lui Grigore Bostan, cel care a rămas înscris în istoria neamului ca fondatorul și primul președinte al Societății „Mihai Eminescu”, savantul, academicianul, șeful Catedrei de Filologie Română și Clasică a UNC, patriotul și unificatorul comunității noastre, am propus un moment comemorativ, evocându-l mai întâi de toate ca poet. Punând în valoare rolul de revigorator al prozei în literatura română din nordul Bucovinei, m-am referit la romanul alegoric „Peștera urșilor”, din care învățăm a respira aerul libertății și urcușul pe creste. Preluând firul, Carolina Jitaru a cântat din versurile profesorului, amintindu-și cu un adânc suspin că în 2004 a avut cea mai tristă zi de naștere, la 19 noiembrie în acel an poetul fiind redat pământului.

Deși s-a referit la istorie, prof. Ioan Abutnăriței a depănat poetic memorabilul lanț de fericite întâmplări din zilele când Suceava a fost redată României, și despre mărețele sentimente ce-l stăpâneau pe maiorul Anton Ionescu, cel care a intrat la 6 noiembrie 1918 în vechea cetate de scaun a lui Ștefan cel Mare nu cu foc de arme, ci cu imnul simbolic „Pe-al nostru steag e scris unire”. Despre rolul intelectualilor în istorie și pericolele ce le pot pricinui incultura și incompetența a vorbit profesorul din Dorohoi, dr. Vasile Adăscăliței. Tot el l-a prezentat pe Ștefarian Moroșanu, un poet ce ne-a emoționat cu primele versuri: „De moarte doar o moarte te mai spală”.

O prezență activă, ca și la alte întruniri ale sucevenilor, convocate de Constantin Horbovanu, au avut membrii cenaclului din Fălticeni, cu poetul și epigramistul Constantin Bulboacă. Firicel Popescu a cuprins în versuri întreaga poveste a străzii cu urme ale unor mari personalități, pe care-și poartă zilnic pașii. Maria Țâgănescu-Crețu a citit din memorie un lung poem despre fuga de acasă și inevitabila reîntoarcere, Puiu Crețu, a revărsat triluri din nelipsitul flaut, melancolia fiind înviorată de epigramele lui Constantin Bulboacă, binevoitoare la adresa prietenilor și usturătoare la hodorogeala electorală.

La „Răscrucea timpului” s-a oprit cu poezia-spovadă din viitoarea-i carte Monica Buhac, mărturisind tratamentul prin scris, atunci când tristețile se adună. Suceveanul Ovidiu Donisă a venit în „Dezlănțuiri” cu întrebarea: „Ce vom face când nu vom avea nimic?”, dând și răspunsul: „De-atâta ură ne-om omorî pe noi”. Mariana Bilic prin poezie învață smerenia zborului, iar pentru poetul Valerian Bedrule, creator în vindecarea luminii, „Cu frâiele înainte aleargă anii”. Cu o recentă carte de „Tăceri” s-a prezentat Carmen-Antoneta Marcean. O poezie a „Reîntoarcerii”, profundă și admirabil de matură pentru vârsta sa, a citit liceana Adela Șulea. Constantin Horbovanu, dirijorul și organizatorul întâlnirii, ne-a deschis din cugetările sale cum trebuie spus adevărul, mulțumind domnului Constantin Alexa, gazda care a oferit locația – Clubul pensionarilor. Profesorul George Mahală a anunțat înființarea unui club studențesc la Universitatea „Ștefan cel Mare”, invitând scriitorii la ședința cenaclului.

Un moment aparte, mai ales pentru cernăuțeni, ne-a oferit Elena Mândru, președintele Societății Scriitorilor fără Frontiere, cu donația celor 50 de numere ale revistei proaspăt apărute, „Moldova Literară” nr. 4 (61). Menționez aceasta, pătrunsă de recunoștință pentru generoasa colaborare a doamnei Elena Mândru cu Societatea „Doamnele Române” din Cernăuți și substanțialul ajutor acordat copiilor orfani de război din nordul Bucovinei, în cadrul proiectului „Și nouă ne pasă”. Și de data aceasta am primit donații de produse de igienă personală, care vor ajunge la copii nevoiași.

La capitolul surprize aș mai numi fulminanta pledoarie a lui Ioan Ițco, președinte al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turism, România, pentru revista „Dacia străbună”, la editarea căreia este susținut de scriitorul Andrei Breabăn, autorul epopeii ștefaniene, și de tânăra absolventă a Universității „Ștefan cel Mare”, Anișoara Botă. Pentru cernăuțeni a fost surprinzător să-l întâlnească pe regizorul Mihai Grosu, membru al prezidiului Societății „Mihai Eminescu”, în timpul de față angajat la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.

Un moment deosebit de plăcut le-a oferit confraților de condei Paraschiva Abutnăriței, înmânându-le Diploma de Excelență din partea Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor celor mai prețuiți literați și activi promotori ai valorilor culturale – Elena Mândru, Nicolae Șapcă, Constantin Horbovanu.

Pentru tot ce am trăit în cele câteva ore de confesiuni poetice, prinse în obiectivul fotografic, ca să rămână timpurilor viitoare, de nelipsitul și neobositul Marinel Danilă, a cântat Carolina Jitaru. Sonetul lui Nicolae Șapcă „Și dacă-ar fi s-o iau de la-nceput” a tulburat-o pe cantautoare, provocând-o să ne transmită mesajul întrebării ce s-ar întâmpla fiecăruia în parte și tuturor împreună dacă-ar fi să luăm firul vieții de la început. Firesc e că fiecare are răspunsuri diferite, însă doar unul este același pentru toți: „Ne-am păstra sufletele curate, pline de iubire pentru tot ce ne-a dat Dumnezeu să păzim și să transmitem mai departe”.

Maria TOACĂ

Descoperă-ți talentul și fii parte dintr-o comunitate vibrantă! Abonează-te acum la Gazeta de Herta și ai șansa să-ți vezi ideile strălucind pe paginile noastre. Scrie articole noi, adu în prim-plan poveștile tale și fii recunoscut în comunitatea noastră dedicată jurnalismului românesc.

Abonându-te, vei avea acces la o platformă unde creativitatea ta nu are limite! Fie că ești pasionat de actualitate, cultură, sau pur și simplu vrei să-ți împărtășești experiențele cu lumea, Gazeta de Herta îți oferă o șansă unică.

Articolele dvs. vor fi citite de mii de oameni, iar cele mai bune vor străluci pe paginile noastre tipărite. Faceți parte din comunitatea noastră și aduceți contribuția dvs. la istoria Gazetei de Herta. Abonează-te acum și lasă-ți gândurile să zboare pe hârtie!