Gazeta de Herța

Impresii de la ediţia a XXXVI-a

 REGIUNEA istorică multietnică așezată între Carpați și sectorul de mijloc al Nistrului este adesea de­scrisă ca fiind „Elveția Estu­lui” sau „Europa în miniatu­ră”. Viața printre oamenii de diferite naționalități și religii este o adevărată școală de înțelegere reciprocă și res­pect față de valorile veci­nilor – școală de toleranță, comunicare intercultura­lă. Bucovina este spațiul coexistenței culturilor, co­laborării și întrepătrunderii diferitelor tradiții și limbi. Procesele de lungă durată de suprapunere culturală au avut un impact semnificativ asupra conștiinței „omului din Bucovina”, așa-numitul homo bucovinensis.

Astăzi, în timpul glo­balizării și al proceselor de integrare, o însemnă­tate din ce în ce mai mare are apartenența la un loc concret, la oameni, valori și sensuri care compun o mică patrie. „Sufletul Buco­vinei” este pus în evidență mai ales în timpul Festiva­lului Internațional de Fol­clor „Întâlniri Bucovinene”. Acesta reprezintă întâlniri fără frontiere. În pofida diferențelor lingvistice și culturale, participanții aces­tuia se integrează într-o singură familie bucovinea­nă. „Întâlniri Bucovinene” inoculează toleranța, învață înțelegerea și deschiderea față de influența altor culturi și trezesc interesul pentru cunoaștere reciprocă. Orga­nizatorii acestui eveniment, în frunte cu directorul festi­valului, Zbigniew Kowalski, doresc să deschidă climatul și situația culturală a vechii Bucovine multietnice.

Festivalul Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovi­nene” este unic în Europa și are drept scop prezentarea bogăției culturii populare bucovinene, în aspectul ei multicultural, al trecerii în revistă a formațiilor artisti­ce care prezintă cântecul, jocul, muzica, portul și obi­ceiurile în scopul protejării, conservării și promovării fol­clorului bucovinean, stimu­larea procesului de forma­re a conștiinței comunității bucovinene regionale, mai ales în rândul tinerilor, pre­zentarea valorilor bucovine­ne reflectate în înțelegere și respect, toleranță și bună conviețuire a diferitelor gru­puri etnice.

Festivalul Internaţional de Folclor, „Întâlniri Buco­vinene” ocupă un loc ex­cepţional între festivalurile folclorice internaţionale din Europa, devenind în timp cea mai mare manifestare europeană de acest gen, la care sunt prezentate fol­clorul şi tradiţiile Bucovinei, prin participarea organizato­rică a cinci ţări în care tră­iesc foşti locuitori ai Bucovi­nei şi urmaşii acestora

Aflat la a 36-a ediţie, acest festival constituie un factor important de influen­ţare pozitivă a legăturilor dintre indivizi, dintre etnii, dar şi dintre statele central şi est europene şi este în permanenţă deschis ală­turării altor ţări care au co­munităţi etnice bucovinene. Organizat în cele şase ţări (Polonia, România, Slova­cia, Ungaria, Moldova şi Ucraina), din luna mai şi până în octombrie, festivalul motivează tânăra generaţie bucovineană să preia cu en­tuziasm şi să continue tra­diţia, dar contribuie în mod substanţial şi la creşterea interesului pentru Bucovina şi România, ca destinaţii tu­ristice.

Începuturile acestui fes­tival îşi au originea în anul 1986 când, în orăşelul Jas­trowie, care se află nu de­parte de municipiul Pila, s-a format un grup artistic de amatori „Jastrowiacy”, alcă­tuit din emigranţi polonezi din Bucovina. Aceştia au or­ganizat un eveniment cultu­ral la Jastrowie, în perioada 22-24 iunie 1990, sub de­numirea de „Festival de fol­clor al polonezilor originari din Bucovina”. Atmosfera Festivalului „Întâlniri Buco­vinene” şi susţinerea mani­festării în Polonia, dar şi în alte ţări, mai întâi de toate în Bucovina istorică (România şi Ucraina), au demonstrat că, în pofida timpului şi a schimbărilor ce avuseseră loc în ultimii zeci de ani în Europa de est, tradiţia buco­vineană, de toleranţă şi de bună înţelegere, continuă să-şi găsească susţinătorii ei. Prin urmare, organizato­rii au ajuns la concluzia că festivalul trebuie să capete un caracter nou. Interesul bucovinenilor polonezi pen­tru polonezii români, ucrai­neni şi pentru alţi fraţi ai lor împrăştiaţi în lume a condus la necesitatea producerii unor schimbări în programul festivalului, care căpăta ast­fel un caracter internaţional.

Astfel, s-a hotărât lăr­girea participării la festival prin invitarea unor grupuri aparţinând altor etnii bucovine­ne.

Din anii 1991-1998 s-a optat pentru denumirea Fes­tivalul Internaţional de Fol­clor „Întâlniri Bucovinene”. Schimbarea denumirii festivalului a creat posibilitatea de a reînvia şi de a prezenta, prin folclor, bogăţia principală a Bucovinei: relaţiile de bună vecinătate, la baza cărora, pe primul plan a fost întotdeauna omul şi nu încurcatele sisteme politice, stima, înţelegerea şi respectul între diferenţele etnice, culturale şi religioase.

Drept rezultat, „Festivalul de folclor al polonezilor originari din Bucovina” s-a transformat într-un festival internaţional, intrând astfel în istoria Bucovinei şi a bu­covinenilor împrăştiaţi prin toată lumea, ca sărbătoare anuală a culturii populare bucovinene.

Cu fiecare an festivalul lua amploare. În anul 1993 la festival luau parte trei­sprezece ansambluri: șase din Polonia, două din România (unul dintre ele era constituit dintr-o grupă a reprezentanților polonezilor din sudul Bucovinei) și cinci ansambluri din Ucraina din care unul reprezenta comu­nitatea poloneză și unul pe cea evreiască. În anul 1993 pentru prima dată a participat la festival un ansamblu din Germania. Un an mai târziu se prezentau pu­blicului deja șaisprezece ansam­bluri folclorice: două ansambluri ale polonezilor din România, trei din Ucraina (dintre care unul po­lonez și unul evreiesc), două din Germania și șapte din Polonia. Tradiția participării la festival a ansamblurilor din Germania a fost continuată până în anul 1995, dar din păcate puțin după aceea a dispărut. În schimb, în anul 1996 în peisajul multi­etnic al festivalului s-au înscris și ansam­bluri din Slovacia unde, de asemenea, locuiește o comunitate poloneză. În plus, la festival au mai luat parte: un ansamblu polonez din România, șase din Ucraina (două poloneze și unul evreiesc), precum și nouă ansambluri din Polonia. În anul 1997 folclorul bucovinean era prezentat de douăzeci și două de ansambluri din șapte țări europene: trei românești (din­tre care două înființate de reprezentanții comunității poloneze), șase ucrainene (dintre care două poloneze), unul slovac, unul maghiar, unul german și un ansam­blu polonez din Slovenia, precum și nouă ansambluri poloneze.

În 1998 la marea familie a festivalului s-au alăturat două ansambluri ale rușilor lipoveni din România. A crescut nu doar numărul ansamblurilor, ci și al artiștilor care doreau să arate priceperea propriu­lui folclor, dar s-a extins și rețeaua de orașe și țări care doreau să organizeze festivalul plin de culoare al folclorului bu­covinean.

Din anul 1999, „Întâlniri Bucovinene” au loc și în Câmpulung Moldovenesc, în România, și în Cernăuți, în Ucraina. Din anul 2000 la organizarea sărbătorii buco­vinene s-au alăturat și secuii din Bonyhád. Cu fiecare an la festival au participat din ce în ce mai multe ansambluri folclorice, reprezentând toate minoritățile naționale și etnice din Bucovina.

În anul 2003 Festivalul bucovinean a fost realizat în șase țări: Polonia, Româ­nia, Ungaria, Ucraina, Germania și Slova­cia. Între anii 2008-2014 cea de-a cincea arenă a festivalului a fost localitatea Turči­anske Teplice din Slovacia, iar între anii 2014-2016 „Întâlniri Bucovinene” au avut loc la Chișinău în Republica Moldova.

Din anul 2015, „Întâlniri Bucovinene” a fost inaugurat cu succes în Dzierżoniów, iar în august 2017 a început realizarea festivalului în Lubań, care din anul 2018 este al patrulea oraș care organizează acest eveniment în Polonia. Evenimen­tele din cadrul celei de-a XXX-a ediții a Festivalului Internațional de Folclor „În­tâlniri Bucovinene” au avut loc în Polonia (Jastrowie, Piła, Lubań, Dzierżoniów), în România, Ungaria și Ucraina.

La toate edițiile Festivalului „Întâlniri Bucovinene” au participat peste 500 de ansambluri cu origini bucovinene, pre­zentând 2891 programe: ansamblurile din România – 1047, din Ucraina – 716, din Polonia – 485, din Ungaria – 474, din Slovacia – 69, din Republica Moldova – 64, din Serbia – 19, din Germania – 8, din Bosnia și Herțegovina – 4, din SUA – 2, din Cehia – 2, din Slovenia – 1.

Între anii 1990-2019 au avut loc 111 ediții ale „Întâlnirilor Bucovinene” în 7 țări: Polonia, România, Ucraina, Ungaria, Slo­vacia, Republica Moldova și Germania. Pe arenele festivalului s-au prezentat 57068 de artiști, din care: 10262 din Polo­nia, 13792 din Ucraina, 21727 din Româ­nia, 8318 din Ungaria, 1186 din Slovacia, 144 din Germania, 1113 din Republica Moldova, 5 din SUA, 424 din Serbia, 6 din Slovenia, 46 din Bosnia și Herțegovina, 45 din Cehia.

În anul 2023 la Cernăuți a revenit Festivalul International de Folclor „Întâl­niri Bucovinene”, din motivele războiului în care este Ucraina.

Anul acesta festivalul a avut loc pe data de 5 – 6 iulie, în Piața Teatrului din centrul oraşului Cernăuți. Zeci de colec­tive folclorice din regiunea Cernăuți, dar și din România și Polonia au participat la deschiderea oficială a celei de-a 36 ediție a Festivalului Internațional de Folclor „În­tâlniri Bucovinene”, care au adus în sce­nă cântece și dansuri populare, dar și farmecul folcloric bucovinean. România a fost reprezentată în prima zi a Festiva­lului de Grupul vocal instrumental „Piatra Șoimului” din Câmpulung Moldovenesc și Ansamblul Folcloric „Dor” din comuna Moara, județul Suceava, iar printre colec­tivele de dansatori din regiunea Cernăuți s-au numărat Ansamblul „Miorița” din lo­calitatea Boian și ansamblul de dansuri „Alunelul” din satul Horbova, comuna Ostrița, regiunea Cernăuți.

Grupul vocal-instrumental „Piatra Șoimului” din Câmpulung Moldovenesc s-a bucurat de mare succes în fața publicului, fiind un colectiv folcloric care a participat cu regularitate la acest festival la ultimele 10 ediții, spune Virgil Macovei, coordona­torul acestui colectiv folcloric.

Un grup de copii și tineri, membri ai Ansamblului „Dor” din satul Moara, județul Suceava au adus cu ei la Cernăuți un buchet din zestrea spirituală a neamu­lui românesc din sudul Bucovinei.

Festivalul internațional de folclor „În­tâlniri Bucovinene”, devenit tradițional la Cernăuți, este o oportunitate pentru locu­itorii din nordul Bucovinei și oaspeții ve­chiului târg cernăuțean de a pătrunde în lumea folclorului bucovinean, a cântecu­lui popular și a tradițiilor strămoșești, care leagă Bucovina de alte țări europene.

De la primele ediţii au trecut treizeci și şase de ani. Datorită entuziasmu­lui preşedintelui Festivalului Zbigniew Kowalski, „Întâlniri Bucovinene” au câștigat un rang internațional, au avut loc în șapte țări în care locuiesc buco­vineni. Jastrowie și Piła din Polonia (de câțiva ani și în Dzierżoniów și Lubań), Câmpulung Moldovenesc din România, Bonyhád din Unga­ria, Turčianske Teplice și Ska­lité din Slovacia, Cernăuți din Ucraina, Munich, Ausburg din Germania, Chișinău din Re­publica Moldova au găzduit cu ospitalitate participanții la festival, admirând cultura „al­tora”, dar în aceeași măsură a națiunilor apropiate pe care le unește tradiția conviețuirii armonioase pe pământul înaintașilor.

„Întâlniri Bucovinene” re­prezintă un eveniment care într-un mod multidimensional are impact asupra integrării sociale, ajută la cunoașterea și înțelegerea culturii națiunii vecine. Este baza co­laborării între reprezentanții diferitelor lumi social-culturale. Reprezintă un exemplu de coexistență a lumii culturii și a lumii științei. Inspiră spre reflecție și spre cercetări proprii, acționând nu doar asupra mediului bucovinean. Este o propunere pentru fiecare, indiferent de origine, vârstă sau locul de domiciliu etc. Festivalul devine un spațiu în care se diminuează distanța socială și oame­nii sunt „mai aproape unii de alții”. Da­torită evenimentelor culturale, științifice, precum și a inițiatorilor popular-științifici și a organizatorilor s-a reușit crearea unui eveniment internațional care unește cultura, știința și educația. Valoarea sa extrem de importantă este percepția pozitivă a publicului. Datorită acestei valori se poate spune că „Întâlniri Bu­covinene” într-o manieră multidimensi­onală mărește orizonturile cognitive ale participanților, contribuie la depășirea granițelor și la stabilirea unor prietenii reale.

Dr. Vladimir ACATRINI