Gazeta de Herța

Iubiți credincioși!Iată, am ajuns, cu mila lui Dumnezeu la trecerea dintre ani, după rânduiala civilă. Încă un an se adaugă la şirul anilor vieţii noastre. Cântecul colindelor, participarea la sfintele slujbe, timp mai mult petrecut cu cei dragi în familie, regăsirea între prieteni aduc, în aceste zile, o ieşire din ritmul normal al vieţuirii noastre obişnuite.
Este darul lui Dumnezeu noul an pentru că El ne-a ținut sănătoși să mai întâmpinăm un an din viața noastră prin mila, darul și ajutorul lui Dumnezeu. Orice înnoire a timpului, trebuie să fie și o înnoire a vieții noastre. Am lăsat în urmă poverile anului ce s-a încheiat, păcatele pe care le-am săvârșit. Anul care a venit, trebuie să îl întâmpinăm cu optimism, cu nădejde, cu credință, cu bucurie, cu dragoste, să fim buni în anul în care am intrat, așa ca să învingem în fiecare zi egoismul nostru, răutatea noastră și orice păcat. Și cu ajutorul lui Dumnezeu care ne-a adus în noul an, să punem început anului cu bucurie, cu nădejde, cu credință și cu dragoste. Chiar și numele primei luni din an, ianuarie vine de la zeul roman Ianus care era reprezentat cu două fețe, una îndreptată spre trecut, iar cealaltă – spre viitor. Drept aceea trebuie să medităm asupra propriei noastre vieți din trecut și din viitor, mai cu seamă asupra timpului care ni s-a dat pentru viitorul vieții noastre.

 Ce este timpul? Timpul este acea bucurie pe care Dumnezeu ne-o face ca să cumpărăm veșnicia luminii, sigur timpul acesta vremelnic pe care-l numărăm cu secundele, cu minutele, cu orele, cu zilele, cu anii, timpul acesta este relativ, pentru că se schimbă firea noastră cu trecerea timpului, dar firea noastră se poate schimba în bine sau în rău. Să se înnoiască firea noastră precum anul s-a înnoit. Avem alt an, și noi să fim altfel în sensul pozitiv, să fim mult mai aproape de lumina cea neînserată. Noi aici pe pământ în zilele trecătoare suntem în anul în care soarele răsare și apune, dar va veni o vreme când soarele nu va mai fi, și atunci va fi soarele dreptății lui Hristos cu lumina cea neînserată. La început de an trebuie să ne gândim și la rostul nostru aici pe pământ. Viața noastră ar putea fi asemănată cu o carte, cu pagini scrise, și cu altele rămase albe. Cele scrise reprezintă anii care au trecut, și în care sunt trecute faptele pe care le-am săvârșit, iar paginile rămase albe sunt anii care vor veni, și pe care numai Dumnezeu îi cunoaște, depinde de noi cum ne vom scrie această carte a propriei noastre vieți. În fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare minută să ne gândim că avem un nou dar al timpului, de aceea și anul care a sosit să îl facem mai luminos, mai bun. Oamenii își urează zile și ani cu mai multă bunătate, dar urările trebuie să se întrupeze, de noi depinde anul bun. De aceea se cuvine să rămânem treji cu conștiința, să rămânem fierbinți cu credința, să jertfim timpul cu folos, să rămânem cu Dumnezeu pentru că purtăm numele Fiului Său, de la Hristos ne numim creștini. Purtându-i numele să-i purtăm și bunătatea, și dragostea, și înțelepciunea, ca viața noastră să rămână bucurie, fericire și dragoste nesfârșită. Iată, să ne urăm astăzi ca anul care a venit să ne fie folositor, bun și sfânt,
 Trăim vremuri grele, vreme de război. Trăim clipe în care pământul este stropit cu sângele eroilor noștri care ne apără țara și somnul. Trăim momente încât parcă fiecare an devine mai apăsător și mai plin de griji decât cel pe care l-am încheiat. Dar în această lume a deznădejdii și a păcatelor de tot felul, o rază de speranță vine de sus, de la Cel care s-a născut în Betleemul Iudeii, care prin învățătura Sa a luminat veacurile. El este Cel care ne va lumina și pe noi, dacă vom ști să-i cerem iertare pentru tot ce am greșit în anul care l-am încheiat, și să-i arătăm mai multă dragoste, și să-i urmăm poruncile în anul în care am intrat. Dumnezeu ne cheamă în fiecare zi la bunătatea Sa, la dragostea Sa, de aceea, cu prilejul Anului Nou și a tuturor sărbătorilor de iarnă vă doresc tuturor să aveţi inima deschisă, în inima voastră să intre toţi cei dragi ai casei şi dimprejurul vostru. Şi toţi cei ce v-au supărat sau v-au produs vre-un neajuns, şi pe aceştia să-i primiţi în inima voastră. Să nu ţineţi răul, să avem inima deschisă şi liberă de orice prejudecată, pentru că răutatea vine de la cel viclean, care-i duşmanul nostru. Omul bun nu răspunde răului cu rău, ci cu bunătate. Dragostea, iertarea şi bucuria de a primi în inima noastră pe toţi semenii noştri este dar de la Dumnezeu. Fie ca noul an 2026 să vină cu daruri bogate, cu daruri de inimă bună, cu daruri de belşug în casele noastre, cu daruri de pace, de iertare şi de dragoste şi, având asemenea sentimente pe care numai Dumnezeu ni le poate ţine, să ne urăm la început de an „La mulţi ani”, şi să ne răspundem cu acest salut în care să se vadă lumina, bucuria şi pacea noastră şi iertarea deplină pe chipurile noastre. Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască harul trăirii credinţei noastre ortodoxe în toată profunzimea, cuprinderea şi adevărul ei. Îl rugăm, de asemenea, să ne apere familia şi neamul şi să ne întărească şi pe noi întru mărturisirea acestor fundamentale valori. Bucuria, pacea mult așteptată, liniştea şi adevărul care izvorăsc din Peştera Betleemului să ne cuprindă pe noi toţi, pe cei dragi ai noştri şi pe toată lumea!
Să spunem bine ai venit, noule an 2026! Acoperă-ne cu darurile de la Dumnezeu în fiecare zi ca, la sfârşitul noului an, bucuria noastră să fie mai bogată decât a fost în anul trecut. Cu toţii să ne îmbrăţişăm şi să întâmpinăm noul an cu optimism, cu multă bucurie şi cu lucrarea sfântă. Pacea, belşugul, dragostea şi bucuria să pornească din inima noastră. Să nu rămână nici-o amintire neplăcută din anul trecut pentru nici-un semen al nostru. De aceea, să ne îmbrăţişăm anul acesta, ca Dumnezeu să ne adauge ani mai mulţi, ani după ani, bucuria să sporim, dragostea să o înmulţim, pacea să ne stăpânească şi nădejdea să ne trăiască în sufletele noastre.
La mulţi ani tuturor! Pace tuturor!

Al vostru prieten, frate, rugător și colindător,

Protoiereu Igor ANDRONACHI, parohl Bisericii din Movila Herței