Gazeta de Herța

Ananasul. În mitologiile și tradițiile din Caraibe și America de Sud, ananasul este adesea văzut ca un simbol al fertilității și prosperității.

Descoperit de exploratorii europeni în secolul al XVI-lea, a devenit rapid un fruct exotic prestigios, o adevărată comoară la curțile regale ale Europei. În cultura hawaiană, ananasul este, de asemenea, o emblemă a ospitalității, o ofrandă oferită vizitatorilor ca semn de respect și generozitate. Astfel, este asociat cu valorile împărtășirii și abundenței, un simbol al generozității naturii și al deschiderii către ceilalți. Semnificația spirituală a ananasului constă în capacitatea sa de a uni oamenii și de a-i hrăni. În unele tradiții religioase, este văzut ca un fruct binecuvântat, aducând pace și armonie în case. În Africa, este uneori oferit strămoșilor pentru a le cere protecție și abundență. Forma sa, care amintește de o stea în centrul său, simbolizează lumina interioară și energia vitală. Ananasul este o dovadă a importanței ospitalității și generozității, valori spirituale fundamentale care întăresc legăturile dintre indivizi și comunități.

În folclor, ananasul este văzut ca un talisman norocos, un fruct care atrage norocul și prosperitatea. În America de Nord, este adesea plasat în case ca simbol al ospitalității și prieteniei. În țările din Caraibe, oferirea unui ananas este un semn de respect. Se spune, de asemenea, că deținerea unui obiect în formă de ananas poate ajuta la cultivarea unei atmosfere de bucurie în case, o invitație de a-i primi pe ceilalți cu o inimă deschisă. Visarea unui ananas este adesea asociată cu aspirațiile de bogăție și fericire împărtășită. În vise, ananasul simbolizează satisfacția personală, succesul în proiecte și relațiile bune cu ceilalți. Dacă ananasul este copt și auriu, poate reprezenta o perioadă de abundență și succes. În schimb, un ananas prea verde sau amar ar putea semnifica nevoia de răbdare sau îndemnul de a nu forța lucrurile. Acest vis este o încurajare de a întâmpina prosperitatea cu recunoștință și de a savura roadele muncii tale. Balzac, care era ”specialist” în afaceri și investiții păguboase, a intenționat să înființeze o mare cultură de ananas pe domeniul său. Plănuise să vândă fructe – destul de scumpe la acea vreme – la Paris, cu prețuri de dumping. Din fericire, a abandonat proiectul.  (Foto: un ananas…criminal). Ananasul este al treilea fruct tropical ca importanță, după banană și mango, și este cultivat în America de Sud încă din secolul al XV-lea. Spaniolii, și mai târziu portughezii, au introdus ananasul din America în alte părți ale lumii, de la începutul secolului al XVI-lea. Așa a ajuns fructul în Asia prin Filipine, în Statele Unite prin Hawaii, apoi în India și pe coastele africane. Cinci țări, Thailanda, Filipine, Brazilia, China și India, contribuie au cea mai mare producție din lume. Datorită aromei sale dulci și parfumate, ananasul este consumat pe scară largă ca fruct proaspăt, sucuri procesate și fructe conservate și este folosit ca ingredient în mâncăruri și băuturiexotice.. În ananas au fost găsiți peste 280 de compuși volatili .Umor. De ce este adesea numit ananasul „regele fructelor”? Pentru că are mereu o coroană pe cap! Un ananas ajunge târziu la școală. Profesorul îl întreabă: „De ce ai întârziat?” El răspunde: „M-am trezit stors în această dimineață!”. Care este fructul preferat al unui card bancar? Un PIN-apple (ananas, engl.).

Anghinarea și…strămoșul ei, ciulinul. Anghinarea (Cynara scolymus L., 1753) este o specie de plantă dicotiledonată din familia Compositae, aparținând genului Cynara. Anghinarea în sine este un ciulin domesticit și cultivat (vezi foto). Numele de anghinare se referă atât la întreaga plantă, cât și la partea sa comestibilă, inflorescența capitulum, numită și cap de anghinare, ceea ce o face o legumă florală. Încă din zorii civilizației umane, anghinarea a fost înconjurată de o aură mistică. În mitologia greacă, se spune că anghinarea s-a născut din zeița Cynara (care i-a dat numele), transformată în această legumă de către Zeus ca pedeapsă pentru neascultarea ei. Această legendă conferă anghinarei o aură de mister și transformare, simbolizând metamorfoza și răscumpărarea.

Dar asta nu este tot. În culturile mediteraneene, anghinarea este adesea asociată cu fertilitatea și abundența. Numeroasele sale frunze, care se deschid ca o floare, sunt văzute ca un simbol al prosperității și generozității. Poveștile populare italiene, de exemplu, asociază anghinarea cu bogăția și norocul, frunzele sale fiind percepute ca tot atâtea binecuvântări de primit. „Anghinarea este o floare a pământului, o promisiune de bogăție și transformare, un mister care se arată încet pentru a-i dezvălui inima.” Fie că este vorba de poveștile medievale sau de legendele orientale, anghinarea apare întotdeauna ca un simbol protector și binevoitor. Când vine vorba de simboluri spirituale, anghinarea ocupă un loc special. În creștinism, este un semn al harului divin. Frunzele sale sunt asociate cu învierea și renașterea. Este văzută ca un simbol al faptului că, chiar și în vremuri de cumpănă, protecția divină este omniprezentă. De fapt, în unele biserici vechi, frescele înfățișează anghinarea ca păzitoare a credinței. În tradițiile native americane, anghinarea este legată de fertilitate și vindecare. Se crede că întâlnirea cu o anghinare este un semn că spiritele sunt atente și gata să-ți răspundă la rugăciuni.

Pentru șamani, reprezintă și un ghid spiritual, ajutând la găsirea răspunsurilor în momentele de îndoială. Spiritualitatea orientală, pe de altă parte, vede anghinarea ca un simbol al păcii interioare și al transformării. Ne invită să îmbrățișăm schimbarea cu ușurință și să căutăm bucuria în lucrurile mici. Fiecare frunză devine o metaforă pentru creșterea spirituală. Măruntă ca dimensiune, dar imensă ca semnificație, anghinarea este un simbol al transformării. Ne învață că marile schimbări încep adesea cu acțiuni mici.

Mulțumim dlui Cezar STRATON, scriitor din Suceava

(Va urma)