ADEVĂRATELE BUCURII TREC PRIN SUFERINȚĂ, NE AMINTEȘTE CU NOUA SA CARTE COPILUL EXILULUI, PROFESORUL ILIE POPESCU

De sărbătoarea Sfintei Treimi, Ilie Popescu ne-a bucurat cu o nouă carte. Însuflețit de energica Eleonora Schipor de la vatra sa natală Pătrăuții de Jos, profesoară, publicistă și scriitoare, prolificul om al scrisului și-a adunat prietenii cititori/admiratori la prima manifestare culturală în Palatul Național renovat, sărbătoarea debutând sugestiv și elegant cu „Omu-i un miracol al miracolelor”. Paralel cu munca creatoare a autorului, volumul în frumosu-i veșmânt și conținutul îngrijit se datorează dnei prof. Lilia Govornean, metodistă la Institutul pentru învățământul postuniversitar, care și-a asumat răspunderea pentru copertă, redactare, paginare, corectură și toate celelalte necesare tipăririi unei cărți. I-a dat Dumnezeu și alți însoțitori generoși la drumul acestui „miracol” spre inima cititorului – Consulul General al României la Cernăuți, dna Irina Loredana Stănculescu, și prof. univ. dr. ing. Ilie Popa, filiala Argeș a Fundației Culturale „Memoria”.


Dacă cineva încă nu-l cunoaște, menționez că dr. docent Ilie Popescu, fost profesor universitar, este președintele Societății regionale „Golgota”, omul care a înălțat pe cont propriu, în localitățile românești din ținutul Cernăuțiului, zeci de cruci (monumente funerare) în memoria victimelor deportărilor staliniste. Toată viața a fost marcat de destinul tragic al familiei sale, deportate în anul 1946 în nordul Kazahstanului, motivul fiind tatăl său, Vasile Grijincu, învinuit de ocupanții sovietici că ar fi făcut parte dintr-un grup ostil noii puteri. Capul familiei a fost arestat la 1 aprilie 1941, condamnat la moarte și executat în 1942, iar soția sa cu opt copii, unul mai mic decât altul (Ilie avea 7 ani atunci) – exilați în Kazahstan, ceea ce tot moarte sigură era. Dumnezeu i-a ajutat sărmanei mame să-și apere copiii de boli și foamete, să-i aducă pe toți teferi acasă, ca să supraviețuiască și să mărturisească. Reușitele de mai departe ale copilului crescut în surghiun, întreaga viață a profesorului Ilie Popescu, ne oferă un model de luptă pentru afirmare profesională în pofida biografiei de fiu al dușmanului poporului. Despre suferințele cristice ale familiei și curajul mamei sale, Ilie Popescu a scris în cele două ediții ale cărții „Drumul spre Golgota”, în „Steaua vieții” și alte volume. Și în noua carte – „Omu-i un miracol al miracolelor”, scoasă în lume odată cu Pogorârea Sfântului Duh, se referă la „bucuriile și suferințele omului” – în evul mediu întunecat și în epoca de dominație comunistă (a regimurilor totalitare), perioade asemănătoare. De fapt, pentru oamenii cinstiți, căutători de adevăruri nici o epocă n-a fost ușoară, nici un drum nu-i presărat numai cu flori. Despre condiția omului pornit să cerceteze, să descifreze, să descopere tainele existenței și rostul pe pământ, așa cum îl cunoaștem pe profesorul Ilie Popescu, au vorbit invitații săi, în mare parte foști studenți ai Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Cernăuțene. Deoarece încă n-au reușit să citească și să se pătrundă de filosofia cărții lansate, cei mai mulți, s-au referit la personalitatea autorului, depănând amintiri din anii studenției – Cristina Paladean, șefa catedrei respective, Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu”, și vicepreședintele Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ziarului „Monitorul Bucovinean”, Dragoș Olaru, cercetător al arhivelor, Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina, jurnalistul Nicolae Hauca… De fapt, și cei care am absolvit alte universități și facultăți ne putem numi „studenți” ai lui Ilie Popescu, având ce prelua din înțelepciunea cărților sale. Astfel și-au exprimat recunoștința și bucuria de a-l fi cunoscut dr. doc. Felicia Vrâncean (Catedra de Filologie Română și Clasică), Nicolae Toma, redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei” și președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți, Nicolae Bodnariuc, directorul ȘM Oprișeni, poetul Valerii Țîbulenko, un bun prieten al românilor și om deosebit de cumsecade, Nicolae Pridie, starostele corului „Dragoș Vodă”.


Cei care au reușit să ia cunoștință de conținutul cărții s-au referit la mesajul ei profund despre enigmele apariției omului pe pământ, reținându-se la capitolele care adună din înțelepciunea lumii, la cele ce ne provoacă întrebări cardinale (de unde și cum a apărut omul?). Un interes deosebit trezesc cugetările inedite ale autorului despre oameni și animale, oameni și păsări. Putem spune că a 32-a carte a lui Ilie Popescu întrupează rodul înțelepciunii adunate de la facerea lumii până în ziua de astăzi. Seriozitatea momentului a fost atenuată spre final de surpriza consătencelor lui Ilie Popescu, șefa Bibliotecii din Pătrăuții de Jos, Maria Ștefureac, conducătoarea ansamblului coregrafic „Mugurel”, Larisa Kedyk, conducătoarea artistică a Casei de Cultură, Natalia Balan, alături de dna Eleonora Schipor și alte doamne, așternând ca în povești o masă cu bunătățile de la vatra natală, dar și din grădina celui care ne-a dăruit duioasa sărbătoare sufletească. Or, Ilie Popescu nu stă numai cu stiloul și cartea în mână. El este un gospodar de nota zece la Horecea Urbană. În grădina sa nu se reține buruiana rea, totul e curat așa cum îi este și sufletul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s