Se prefac în povești întâmplări și chipuri din trecut, rămânând să-și doarmă veacul într-o istorie de care uităm sau mai curând nici nu ne-am dat silința s-o cunoaștem în profunzimea și complexitatea ei. Din păcate, nu toate poveștile sunt asemenea celor auzite în copilărie, cu sfârșit fericit, cu un mers împânzit de noroc înainte. Și mai trist, când poveștile trecutului sunt mistificate, după cheful unor oameni care se plimbă fără de rușine prin ele, „îmbogățindu-le” cu fanteziile lor. Și mai rău, când istoria cea dorită, dar nu adevărată este impusă generațiilor tinere ca obiect de studiu în școli. Într-un ținut multinațional, cum este regiunea Cernăuți, format din teritorii care de-a lungul secolelor s-au aflat sub diverse stăpâniri străine, istoria se împiedică la tot pasul de probleme foarte delicate.
Ca băștinași, ospitalieri fiind, ne-a dat Dumnezeu să trăim împreună cu mai multe neamuri și, având un pământ comun, trebuie să ne împăcăm și să ne acceptăm unii pe alții, cu toate cele bune și mai puțin bune ce le are fiecare. Model în această privință ne oferă oamenii simpli din secolele trecute, care întotdeauna au conviețuit în bună înțelegere, având de împărțit aceleași necazuri și nevoi comune.
Ca o încercare binevenită de a readuce, în vechi imagini, spiritul tolerant ce domina în Bucovina între oamenii simpli de diferite etnii, la Cernăuți, a luat startul proiectul „Chipuri simple ale unei istorii complicate” (așa cred că s-ar traduce în română mesajul genericului „Прості обличчя непростої історіі” pentru a-i exprima mai precis sensul). Acest proiect de scurtă durată (circa patru luni) este susținut de Fondul de Cultură Ucrainean și va fi implementat de Fundația de Binefacere „Resurse și Inițiative Sociale”, ideea demarării lui aparținând doctorului în istorie Serghei Hacman, vice-președinte al respectivei fundații. La lansarea proiectului în cadrul unei conferințe de presă găzduite de Biblioteca regională „Myhailo Ivasiuk” din Cernăuți, Serghei Hacman a venit cu un album de familie, arătând pe viu sursa ce i-a inspirat ideea de a șterge colbul de pe chipurile oamenilor datorită cărora trăim noi astăzi.
Emblematică este imaginea familiei sale cu bunica Saveta Iuteș, care, născută în imperiul Austro-Ungar, neplecând nicăieri mai departe de Cernăuți, în lunga-i viață de 92 de ani a trăit în câteva state – sub austrieci, în Țara sa, România, sub ocupația sovietică și a murit în Ucraina. Cel mai mult familia ei a suferit în perioada totalitarismului sovietic, pierzându-și un frate în măcelul de la Lunca, din care cauză părinții și o soră au fost deportați în Siberia. Ca Saveta Iuteș au fost mulți români și ucraineni în ținutul nostru și poate mai sunt supraviețuitori, scopul proiectului fiind să adune imagini însoțite de istorii de viață, de destine, care formează istoria zbuciumată și adevărată a ținutului Cernăuți. Materialele selectate vor sta la baza câtorva expoziții ce vor fi vernisate în 6 comunități ale regiunii Cernăuți (Hotin, Vijnița, Chițmani, Storojineț, Herța și Cernăuți). Se prevede ca aceste expoziții să cuprindă 180 de povești de viață ale locuitorilor din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herța, precum și realizarea a 24 de clipuri video despre cele mai reprezentative istorii ale oamenilor simpli, trecuți prin infernul foametei și deportărilor, prin focul războiului, alte greutăți, despre care au povestit, alături de Serghei Hacman, Natalia Fileak, directorul Bibliotecii regionale „Myhailo Ivasiuk”, doc. Natalia Neciaeva-Iuriiciuk, membră a asociației care implementează proiectul.
Activistul Viktor Pavliuk a ținut să pună în evidență spiritul de toleranță ce domină în Bucovina, ca o tradiție perpetuată din perioada austriacă și datorită faptului că în ținutul nostru circa 67% sunt băștinași, oameni care au transmis de la o generație la alta un model armonios de conviețuire și obiceiul de a comunica în câteva limbi. Nu l-am întrebat, dar nu mă îndoiesc că în cele 67%, dl V. Pavliuk i-a inclus și pe români, adică suntem recunoscuți și noi ca băștinași de reprezentantul națiunii titulare. E important să participe și comunitatea românească la acest proiect, deoarece va fi editat un album de fotografii și mărturii ale bucovinenilor, va fi lansat un website, care va include toate aceste materiale. Doar românii mai mult decât alte etnii au ce prezenta pentru cele șase expoziții consacrate unor oameni foarte simpli, trăitori sub vremuri nespus de vitrege, dar care au rezistat, prin moarte trecând și nouă viață dăruindu-ne.
Maria TOACĂ
Gazeta de Herța 