Deși trecem prin timpuri extrem de grele, ne bucurăm că Patria noastră istorică, spre care privim cu dor și speranță, ne arată semne de atenție și grijă părintească. Sunt gesturi de susținere care se manifestă prin diverse modalități, mai ales, în aceste zile tragice prin acordarea ajutorului umanitar și adăpostirea refugiaților din zonele atacate de agresorii ruși. E ajutorul pe care România îl acordă necondiționat statului vecin ucrainean, lovit de apocalipsa războiului. Oprirea agresiunii și instaurarea păcii sunt obiectivele prioritare, dar asta nu înseamnă că celelalte probleme, care ne afectau și ne nelinișteau până nu demult, au dispărut și nu ne mai interesează. De aceea, e foarte importantă pentru comunitatea noastră vizita de la 7 mai a delegației Departamentului Românilor de Pretutindeni, în frunte cu Secretarul de Stat al DRP Gheorghe Florin Cârciu, însoțit de Radu Cosma, director, și Victor Ionescu din cadrul DRP, care au sosit la Cernăuți special pentru comunitatea românească. Vizita a început de la Consulatul General al României la Cernăuți, unde, oaspeții, însoțiți de Consulul General Irina Loredana Stănculescu, au fost întâmpinați de artiști ai Ansamblului „Perla”, de studenți de la Catedra de Filologie Română și Clasică, de elevi din școlile cu predarea în limba română și profesorii lor.
Astfel, dl Gheorghe Florin Cârciu și-a îndeplinit promisiunea ca prima vizită, în calitate de conducător al DRP, s-o facă la românii din Cernăuți. Întâlnirea la București cu doamna Irina Loredana Stănculescu, din primele zile ale mandatului său, i-a generat și mai mult interesul pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, vizita fiind prevăzută mai degrabă, pe la finele lunii februarie. Deoarece atunci n-a primit avizul, a reușit acum, întâlnirea așteptată îndeosebi de reprezentanții tinerei generații având loc în pofida sirenelor de alarmă ce au răsunat chiar în momentul întâmpinării delegației la Consulatul General. Excelența sa Irina Loredana Stănculescu le-a mulțumit deopotrivă atât oficialităților din București, cât și copiilor sosiți din localitățile Mihoreni, Răchitna, Marșinți, Igeşti, Ciudei, Bahrinești – tinere vlăstare care vor duce mai departe cultura și spiritualitatea românească.
„Doar împreună putem face lucruri minunate și necesare comunității”, s-a adresat dl Gheorghe Florin Cârciu tinerilor prezenți, referindu-se la exemplul dnei Irina Loredana Stănculescu de a ajuta, a consolida și a uni în jurul ei toate forțele constructive. Directorul DRP Radu Cosma, de asemenea, s-a referit la eforturile Departamentului de a-i ajuta pe românii din afară, în special pe copii, pe cei tineri, prin implementarea proiectelor, îndemnându-i să aibă curaj, să se adreseze cu propuneri și solicitări: „DRP s-a întors la originea tradiției, veți avea surpriza că foarte multe proiecte vor fi aprobate”. Din partea oaspeților au fost date asigurări că se va reveni la acordarea burselor elevilor care studiază în limba română, precum și la organizarea taberelor, a școlilor de vară. Un răspuns promițător a primit și dna Cristina Paladean, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a UNC, care a abordat problema burselor pentru studenții de la secția filologie română, specificând că nu toți primesc burse de la stat indiferent de reușită. Dar, ca factor pozitiv, a menționat că anul acesta locurile bugetare pentru studenții de la filologia română s-au dublat – 10 față de 5 câte erau mai înainte.
Cum lucrurile frumoase se înfăptuiesc împreună, prin voință, găsirea de soluții și dialog demonstrează zi de zi șefa misiunii diplomatice, Irina Loredana Stănculescu primind mulțumiri din partea profesoarei de română din Mihoreni, Mihaela Lupu, iar în numele tuturor profesorilor de etnie română aleasă recunoștință a exprimat Lilia Govornean, președintele ACDRU. Mulțumirile s-au revărsat din partea elevilor și studenților care au primit în dar laptopuri, tablete și alte materiale necesare pentru desfășurarea activităților. Mai bucuros decât toți, le poza fotoreporterilor cel mai mic beneficiar, Daniel Frunză din Igești, care a primit o tabletă și un ghiozdan cât el de mare.
Cum să nu fim optimiști și să nu credem că împreună vom reuși, cu asemenea copii, dintre care sperăm că unii vor dori să-și urmeze studiile la Catedra de Filologie Română și Clasică. Laitmotivul „Împreună vom reuși”, promovat de delegația DRP, se extinde și asupra acestei catedre, unde, în principal, se pregătesc cadre pedagogice pentru predarea limbii și literaturii române. La întâlnirea de la Universitate cu primul prorector al UNC „Iuri Fedkovyci” Vasyl Baluh, cu șefa Cristina Paladean și lectorii Catedrei au fost puse în discuție procesele de acordare de ajutor din partea României, interesantă și binevenită fiind propunerea dlui prorector ca partea română să acorde o bursă de merit („Mihai Eminescu”, „Grigore Bostan” sau cu numele altor personalități) pentru cei mai buni studenți români. Folosindu-se de ocazie, prorectorul Vasyl Baluh a mulțumit oaspeților români, îndeosebi Consulului General al României la Cernăuți pentru solidaritatea cu poporul ucrainean și acțiunile de binefacere, ajutoarele sosind în primul rând din partea partenerilor de proiecte – Universitățile din Suceava și Iași, dar și din toată România. Ca un superb semn de mulțumire le-a ieșit în cale oaspeților o minune de cireș – sakura, sub care nu s-au reținut cât și-ar fi dorit, căci îi aștepta ghidul Angela Botă să-i plimbe și prin celelalte frumuseți ale Complexului Muzeal Arhitectonic al neasemuitei Universități Cernăuțene.
Fiind sfânta duminică, ziua a doua a vizitei secretarului de stat al DRP, Gheorghe Florin Cârciu, în regiunea Cernăuți a început cu rugăciune. Nu întâmplător, delegația din România, împreună cu șefa misiunii diplomatice a României la Cernăuți, dna Irina Loredana Stănculescu și colegul dumneaei, ministru-plenipotențiar, Dan Constantin, au ales să participe la sfânta liturghie duminicală în Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Hrușăuți, oficiată de preotul paroh protoiereul Dumitru Tocari. Are o semnificație simbolică acest monumental lăcaș de închinare, înălțat cu contribuția substanțială a statului român, în cinstea victoriei arcașilor lui Ștefan cel Mare în legendara bătălie de apărare a pământului natal din Codrii Cosminului.
De la Hrușăuți, membrii delegației s-au îndreptat spre un alt loc emblematic pentru românii din nordul Bucovinei – Casa Memorială „Aron Pumnul”, unde erau așteptați de academicianul Vasile Tărâțeanu și directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, Elena Vântu-Tărâțeanu, de viceprimarul comunei Mahala, Elena Nandriș, tânăra președintă a Fundației „Casa Limbii Române”, Cristina Mihaiesi, președintele ACDRU, Lilia Govornean, și alți lideri ai comunității. În ultimul timp, a devenit un loc de pelerinaj curtea acestei case-monument istoric, cu bustul lui Mihai Eminescu, datorită eforturilor Consulului General, Irina Loredana Stănculescu de a urgenta reconstrucția clădirii. O piedică în calea lucrărilor a fost pandemia, acum au apărut obstacole și mai grave din cauza războiului. Însă, după cum am fost informați, sponsorii din România sunt dispuși să înceapă realizarea proiectului chiar și în această situație nemaipomenit de grea, sperând că vor găsi disponibilitatea autorităților ucrainene. Până se va ajunge la acest moment așteptat de câteva decenii de românii de aici, dna Irina Loredana Stănculescu conduce delegațiile oficiale din România la bustul lui Mihai Eminescu, florile tricolore aduse Poetului fiind și ca un jurământ că nu se va lăsa să sângereze mai departe această rană de la sufletul nostru.
Un alt loc spre care fac cărare bătută oaspeții din România este Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, fondat de maestrul artelor Iurie Levcic. Aici e o școală nu numai de artă populară, ci și de istorie națională. Dna Consul General Irina Loredana Stănculescu, nutrind o afecțiune deosebită pentru acești copii (artiști din ansamblul folcloric „Perla”, membri ai atelierului de artă plastică și alte laboratoare de creație), ține să-i impună atenției delegațiilor din România. Însă ei nici nu au nevoie de protecție, câștigându-și popularitatea departe de hotarele Ucrainei, României și chiar ale Europei. Cântările celor câțiva copii prezenți la întâlnire l-au emoționat profund pe dl Gheorghe Florin Cârciu, apreciindu-le ca imnuri ale iubirii de neam, de limba română și, în genere, față de oameni. „Pentru că, spune dumnealui referindu-se la susținerea Ucrainei în lupta de apărare, trebuie să ne iubim aproapele, căci pământul e mare și ajunge pentru toți”. Emoțiile de la întâlnirea cu enoriașii din Hrușăuți, „români frumoși la ei acasă”, au culminat la gradul superlativ în mijlocul discipolilor lui Iurie Levcic, care în aceste zile au reprezentat Bucovina la concerte caritabile în România. De asemenea, câțiva copii, sub îndrumarea profesoarei Natalia Demciucena, au devenit laureați ai unui concurs de pictură din România, având onoarea să fie premiați de Secretarul de Stat. Neîndoielnic, nu sunt ei unicii tineri care păstrează obiceiurile și promovează tezaurul cultural național. Dacă oaspeții s-ar fi deplasat în alte comune românești, bunăoară, la Mahala, nu mai puțin i-ar fi impresionat copiii crescuți pe ogorul cântecului străbun de Elena Nandriș. Dar în această zi, colțul de rai i-a așteptat la Școala lui Iurie Levcic.
De la atmosfera emotiv lirică, s-a trecut la lucruri mult mai prozaice, în cadrul întrevederii cu liderii comunității românești din Cernăuți, la Palatul Național, pe post de gazdă prezentându-se poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. E clar că activitățile societăților naționale sunt blocate în prezent de situația din țară, însă în perioada pandemiei, în sediul renovat au avut loc multe manifestări de mare interes național – lansări și un salon internațional de carte, întâlniri cu oameni de cultură și parlamentari din România, seri literare. La întâlnirea cu dl Gheorghe Florin Cârciu, liderii comunității și-au expus dezideratele, conturând obiectivele la care ar trebui să acorde atenție DRP, dar și problemele comunității ce au fost abordate la întâlnirea delegației române cu guvernatorul regiunii, Serghii Osaciuk, și primarul orașului, Roman Kliciuk. Au fost abordate subiecte sensibile, cum sunt învățământul în limba maternă, păstrarea memoriei și respectarea dreptului la istorie. Un subiect aparte, pus în discuție cu dl Radu Cosma, director la DRP, a fost cel al proiectelor de finanțare din partea guvernului român. „Aveți încredere în noi, căci nu facem concurs de proiecte, ci vom lua în seamă importanța lor pentru comunitate. Toate proiectele eligibile le vom susține”, i-a asigurat pe solicitanți Secretarul de Stat.
Cuvintele „împreună” și „dialogul va face ca lucrurile să meargă mai bine”, au fost cele mai des rostite în cadrul întâlnirii. Mai ales, la cimitirul vechi din Cernăuți, unde istoria românească strigă din morminte. Călăuză prin acest panteon românesc a fost Vasile Răuț, președintele Societății republicane „Golgota”, antrenat într-un proiect de restaurare a mormintelor marilor noștri înaintași. În mod deosebit, demnitarul de la București a atras atenția la necesitatea de a urgenta lucrările la cripta lui Dimitrie Onciul. Și nu numai pentru că acest ilustru cărturar își are originea în Straja sa natală, ci pentru că monumentul funerar de la mormântul istoricului este cel mai deteriorat. Dar și celelalte incluse în prima fază a proiectului, cu excepția mormântului lui Aron Pumnul, se află într-o stare deplorabilă. În fapt de seară, lumânările au fost aprinse la mai multe morminte – Aron Pumnul, Zaharia Voronca, Aglaie Drogli (sora lui Mihai Eminescu), Deonisie Bejan, Constantin Mandicevschi (autorul vestitului imn al Bucovinei „Cântă cucu…”). Pe unde ne purtam pașii, ne apăreau în față morminte ale românilor care au făurit o istorie demnă de a fi cunoscută, fără de care nu putem înainta în viitor. N-a ajuns timp pentru toate, pentru că mai aștepta și Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” (președinte academician Vasile Tărâțeanu), astfel încheindu-se la apus de soare cea mai lungă duminică din câte le-am trăit în ultimul timp. Sperăm că după întâlnirea din ziua de 9 mai a delegației române cu autoritățile locale va răsari soarele și pe strada noastră. Și nu doar metaforic, ci în sensul concret, adică vom avea măcar câteva străzi cu nume ale personalităților românești propuse de comunitatea noastră.
Maria TOACĂ
Gazeta de Herța 