Gazeta de Herța

Gânduri și sentimente de la Sărbătoarea Românilor de Pretutindeni

Cine se scoală dis-de-dimineață, după cum ne spune înțelepciunea poporului, ajunge departe, dar la oameni foarte apropiați inimii. Am pornit din Cernăuți tare devreme, ca să ajungem fără întârziere în inima Țării, în îmbrățișarea fraților de pretutindeni. Și chiar ne-a devenit drag acest cuvânt „pretutindeni”, despre care Secretarul de Stat, dl Gheorghe Florin Cârciu, șeful DRP, spune că e cel mai frumos cuvânt, atunci când românii se adună acasă, deja al șaselea an la București, în mod tradițional în ultima duminică a lunii lui Florar. Numai din regiunea Cernăuți au sosit la București cu acest prilej mai mult de 80 de persoane, care într-o măsură mai mare sau mai mică își aduc contribuția la păstrarea și înmulțirea valorilor naționale. Este meritul insistenței doamnei Consul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și eforturilor sale ca un număr cât mai mare de români din nordul Bucovinei să beneficieze de această sărbătoare. Recunoștința noastră se îndreaptă îndeosebi către Secretarul de Stat, Gheorghe Florin Cârciu, șeful DRP, și dl Radu Cosma, director în cadrul respectivului departament, pentru care Ziua Românilor de Pretutindeni este prioritatea de fiecare zi. Români de aproape, români de departe, adunați în casa comună România, simt acest lucru nu doar la întâlniri festive, cum este această sărbătoare, ci prin susținerea proiectelor de mare folos pentru perenitatea spiritualității românești în afara granițelor țării. Simbolic este faptul că Sărbătoarea Românilor de Pretutindeni a fost inaugurată în Ziua Înălțării Domnului, astfel gândurile și speranțele românilor din Ucraina, năpăstuită de război, înălțându-se la pace și un viitor mai bun. Asupra acestor momente au accentuat în cuvântările de bun sosit Secretarul de Stat, Gheorghe Florin Cârciu, consilierul prezidențial, Sandra Pralong, care a înmânat dlui Gh. F. Cârciu o diplomă din partea șefului statului. Cuvinte frumoase de recunoștință față de atenția șefului DRP a adresat și doamna Irina Loredana Stănculescu, de asemenea, înmânându-i o diplomă cu chipul poetului național Mihai Eminescu, spiritul tutelar al românilor. În sala Muzeului Național de Artă, prima zi din suita de manifestări, moderată inspirat de Mihaela Crăciun, producător și realizator TVRI, cu rădăcini în Bucovina, s-a încheiat pe undele înălțătoare ale muzicii lui Bach, dăruite de ansamblul SEMPRE. Români de aproape, români de departe, „Aici-Acolo”, oriunde pe pământul nostru românesc ne simțim bine când ne strângem împreună.

Prin locuri unde s-a născut veșnicia și te simți cu adevărat român la București

Nicăieri la București nu o să te simți mai aproape de rădăcinile neamului, decât într-un popas la Muzeul Național al satului „Dimitrie Gusti”. Înființat în anul 1936, acesta este considerat unul din cele mai valoroase muzee în aer liber din lume. Ce bine s-au gândit organizatorii Zilei Românilor de Pretutindeni să includă în programul manifestărilor o călătorie de jumătate de zi prin veșnicia românească creată de mâinile, imaginația, mintea țăranului român, cu un profund simț al frumosului. Deși cam toți din invitații la sărbătoare suntem fii de țărani, în timpul de față numai pe acest tărâm putem admira asemenea bijuterii ale artei populare. Am întâlnit în acea zi de vineri pe aleile muzeului grupuri de copii, însoțiți de profesori sau părinți – semn bun că România e la ea acasă și tot ce-a fost bun și frumos odinioară are viață lungă înainte.

„Drag ni-i unde am venit și cu cine ne-am întâlnit” – în Parlamentul României

Ziua a treia din cadrul Sărbătorii Românilor de Pretutindeni a început cu întâlnirea în sala Rosetti a Parlamentului. De la salutul „Bine ați venit acasă!”, adresat de Secretarul de Stat, dl Gheorghe Florin Cârciu, și binecuvântarea reprezentantului Episcopiei Ortodoxe a românilor din Spania și Portugalia, evenimentul, desfășurat sub patronajul Președintelui României, și-a confirmat înalta ținută spirituală prin evoluarea unor colectivele artistice de elită, de la munte până la mare, care au etalat valori culturale ce ne definesc ca neam oriunde am trăi.

Pentru delegația din regiunea Cernăuți momentul cel mai emoționant a fost cuvântul de salut al Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, însoțită de maestrul viorist Nicolae Hacman, Artist Emerit al Ucrainei, care a adus pe strune de vioară lacrimi din sufletul românesc al Bucovinei. La acest eveniment prin mesajele înalților demnitari, prin evoluarea artiștilor, s-a cristalizat dialogul și s-au promovat valori vitale care ne mențin împreună, ne ajută să ne cunoaștem cu tot ce avem fiecare mai frumos și demn de demonstrat în lume.

Suntem împreună, „Aici-Acolo”, cu sufletul și cărțile

„Să nu creadă cineva că veți scăpa de cărți în mileniul trei”, ne-a prevenit un înțelept din trecut. „N-am scăpat”, chiar ne-am dorit să ne vedem la această întâlnire-festival a românilor de pretutindeni și cu cărțile în față. La masa rotundă „România este acasă”, pe podiumul sărbătorii au stat românii din diaspora și din comunitățile istorice (Basarabia și regiunea Cernăuți), care își iubesc atât de mult limba maternă, încât scriu cărți ca să nu se piardă, să fie veșnic cu noi româna noastră. La întâlnirea moderată de prof. univ. dr. Ion Bogdan Lefter, au fost prezenți demnitari care susțin, încurajează literatura română în afara granițelor – Secretarul de Stat, Gheorghe Florin Cârciu, și consilierul prezidențial, Sandra Pralong. Despre destinul cărții și al scrisului românesc în nordul Bucovinei a vorbit criticul literar Ștefan Hostiuc, care a menționat interesul manifestat în ultimul timp de guvernul român și ajutorul primit de la DRP la editarea de carte românească. Spontan a intervenit jurnalista Carolina Jitaru, emoționând audienţa cu durerea ce-o purtăm în suflet noi, cei veniți din Ucraina, durere ce umblă după noi oriunde ne-am afla. Și dacă din suferință apare ceva frumos, cum sunt cărțile, e și o parte din contribuția României, care lucrează prin oamenii aleși să ne susțină. Cu lacrimi în voce, Carolina Jitaru, a mulțumit, îndeosebi, Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și secretarului de stat, Gheorghe Florin Cârciu, pentru aceste zile „cu suflet și cărți”. Momentul artistic susținut de muzicianul Mircea Florian, solist vocal, instrumentist, compozitor, a fost primit ca o binecuvântare și un înălțător omagiu adus cărții.

Biserica Română stă la izvorul tradiției străbune și se roagă zilnic pentru frații înstrăinați și întristați

„Nimic fără Dumnezeu”, îmi spun a câta oară „acum la-ntors acasă”. S-au prelungit într-un mod fericit emoțiile Sărbătorii Românilor de Pretutindeni mai mult decât cele trei zile cât durează o minune din poveștile noastre românești. Abia a cincea zi am ajuns acasă. Noi, invitații din Cernăuți, spunem că am revenit „AICI”, la locul nostru dintotdeauna, iar „Acolo” sunt frații care ne-au primit la București, în inima țării. Am schimbat locul stabilit de bucureșteni al acestor două cuvinte, însă, oricum le-am plasa, inima ne bate la fel – Aici și Acolo. Ca să fie clar și pentru conaționalii care n-au participat la sărbătoare, concretizez că suita de evenimente culturale, artistice, științifice și alte manifestări de promovare a tradițiilor și valorilor românești din cadrul Zilei Românilor de Pretutindeni s-a conturat în genericul Festivalului „Aici-Acolo”. Adică diaspora și comunitățile istorice de „Acolo” s-au întâlnit „AICI”, în capitala Țării, de unde răsare soarele pentru toți românii. Duminica de 28 mai a Sărbătoririi Românilor de Pretutindeni a început cu rugăciune. Toate drumurile invitaților la sărbătoare au dus spre Dealul Patriarhiei, gândurile, speranțele, rugăciunile înălțându-se în Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Slujba arhierească a fost oficiată de un sobor de ierarhi care slujesc creștinilor ortodocși români în diaspora, în frunte cu Arhiepiscopul și Mitropolitul Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale. Printre fețele bisericești din comunitățile istorice s-a aflat și părintele Pavel, parohul Bisericii Înălțarea Sf. Duh din Horecea Urbană. Câteva sute de români din 34 de țări, cu inima plină de sentimentul identității naționale și credința că tradițiile frumoase ne leagă de Dumnezeu, s-au rugat împreună. Cu rugăciunile Crezul și Tatăl Nostru au mărturisit că numai prin dăruirea de sine și prin faptă se cunoaște Dumnezeu. Cuvântul arhieresc ne-a făcut să luăm aminte că trebuie să fim păstrătorii tradițiilor străbune, având ca model Biserica noastră și pe slujitorii ei care stau la izvorul tradiției și se roagă zilnic pentru românii de pretutindeni. La slujba arhierească alături de delegații diasporei și comunităților istorice s-au aflat demnitari de stat care se ocupă de problemele și susținerea conaționalilor din afara granițelor – Gheorghe Florin Cârciu, șeful Departamentului Românilor de Pretutindeni, împreună cu Radu Cosma, director, și alți funcționari din cadrul DRP, Sandra Pralong, consilier prezidențial. Noi, cei din Cernăuți, ne-am bucurat în toate aceste zile s-o avem alături pe doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți. Interesant este să știm că în afara granițelor României există 40 de arhiepiscopii ortodoxe, 9 episcopii, 1483 de parohii și 71 de așezări monahale. E un posibil argument și pentru preoții bisericilor românești din Ucraina de a găsi o ieșire din situația complicată în care s-au pomenit acum. După slujbă, în Palatul Patriarhiei a avut loc ceremonia de închidere a festivalului, urmată de o agapă frățească. La final s-a menționat în mod deosebit grija statului român pentru cei din afară și munca depusă de demnitarii împuterniciți să rezolve problemele lor. Mulțumirile s-au revărsat la adresa Secretarului de Stat, Gheorghe Florin Cârciu, numit cu sinceritate de slujitorii altarelor în străinătate „un bun păstor”. Astfel s-a marcat încă o dată legătura dintre Țara-mamă și cei plecați să contribuie la o „țară în afară” sau care trăiesc „în afară” în urma vicisitudinilor istoriei. Ne-am simțit cinci zile mai aproape, sperăm să nu fim uitați nici când suntem departe, mai ales românii din Ucraina – regiunile Cernăuți, Odessa și Transcarpatia, trăitori într-o țară zdruncinată de răzbieoi. 

Maria TOACĂ