Gazeta de Herța

Mai acasă ca nicăieri în altă parte de pământ românesc

Poate exagerăm cu vorba că „este mai acasă”, însă la Cernăuți Ciprian Porumbescu e o prezență vie, așa cum a fost când umbla pe străzile orașului cu prietenii săi arboroseni, când glumea cu gazda sa că își va aduce mireasă în camera închiriată, această pătimașă iubită fiind, desigur, vioara. Știu că Brașovul l-a purtat în brațe după premiera operetei „Crai nou”, știu că la baștina compozitorului, la Stupca, în fiecare an, de ziua trecerii sale în veșnicie, la 6 iunie sau în preajma acestei date, se adună lume din tot județul Suceava și de mai departe, cu flamuri tricolore, pentru a-i pomeni pe toți din familia Porumbescu, înmormântați în fața Bisericii Sfântul Dumitru. De fiecare dată, vioriști de toate vârstele dau zbor „Baladei” la mormintele lor. Anul 2023, declarat al lui „Ciprian Porumbescu”, a adunat la Stupca de ziua comemorării celebrului compozitor 140 de viori, și 170 de ziua nașterii, la Suceava. Și la Cernăuți întreg anul 2023 este marcat de evenimente care revigorează în memoria noastră numele lui Ciprian Porumbescu. Amintesc cele mai semnificative momente – vizita la 19 septembrie a strănepoatei Stanca Scholz-Cionca și lansarea la Consulatul General al României a volumului „Ciprian Porumbescu. Jurnal 1879, Cernăuți-Stupca”, iar mai înainte – pelerinajul pe urmele compozitorului de la 3 iunie, început cu un serviciu divin la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Boian, unde a slujit părintele Iraclie Porumbescu și i-a fost înălțat un bust în curtea sfântului lăcaș. Tot atunci a luat startul Festivalul Internațional „CIPRIAN PORUMBESCU”, cea de-a cincea ediție inaugurată de Centrul Bucovinean de Artă pentru păstrarea și conservarea culturii tradiționale românești, condus de Iurie Levcic. Directorul Centrului i-a avut de oaspeți pe descendenta din ramura familiei Porumbescu, Stanca Scholz-Cionca, stareța Sfintei Mănăstiri Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, cu cuvânt de binecuvântare, și, ca de fiecare dată, cu încurajatoare susținere – Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Momentul inaugurar de la început de iunie i-a impresionat profund pe oaspeți, făcând-o pe maica Elena (în trecut profesoară școlară) să spună că n-a văzut copii mai cuminți și cu mai multă dragoste românească. Și iată că am ajuns la evenimentul principal al anului – Festivalul-concurs internațional de interpretare vocală și instrumentală „Ciprian Porumbescu”, care a fost precedat de un eveniment științific, publicistic și artistic. Mă refer la Simpozionul internațional cu genericul „Bucovina – cântec de baladă”, dedicat vieții, creației și personalității lui Ciprian Porumbescu – crai nou și promotor al culturii române. Până la începerea sesiunii de comunicări, în sala „Dumitru Covalciuc” a Centrului, pe ecran s-au derulat momente artistice susținute de membrii ansamblului „Perla”, de la inaugurarea din luna iunie, precum și crâmpeie din mesajele oaspeților adunați de chemarea discipolilor lui Iurie Levcic: „Veniți, români, la rugăciune pentru geniul muzicii românești!”. 

Și evenimentul de la 2 noiembrie a început cu înalte sentimente patriotice și iubire de Țară, intonate de un grup mai mic al ansamblului „Perla”. Participanții la Școala populară de artă și civilizație românească „Ciprian Porumbescu” au început recitalul artistic cu „Tricolorul”, cântecul intonat de bunicii lor, din vremuri când se făcea școală românească. Solista Anastasia Uncu a dat glas unui text răvășitor – „Aici e Țara mea”, iar Anatolie Balagura a lăudat prin cântec făptura mândră a „Românașului”. Despre starea de fericire ce-o simte de fiecare dată la întâlnirea cu acești copii minunați a vorbit Consulul General al României la Cernăuți, doamna Irina Loredana Stănculescu, menționând râvna lor în demararea proiectelor și programelor culturale susținute de Guvernul României. Aprecieri privind activitatea Centrului condus de maestrul artelor Iurie Levcic și meritele talentaților copii au răsunat în mesajele de salut din partea dr. Alexandrinei Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Călin Brătianu, directorul Centrului Cultural „Bucovina”, delegatului de la Bistrița-Năsăud, Smaranda Mureșan, cercetător științific la Centrul Județean pentru Cultură. În sală s-au aflat și câteva doamne din învățământul preșcolar din județul Satu-Mare, sosite cu propuneri de colaborare cu instituții similare din regiunea Cernăuți.

Sesiunea de comunicări științifice a fost moderată de drd. Mărioara Calancea, președinta Asociației „Arboroasa” din Suceava, ce desfășoară de mai mult timp activități comune cu Centrul Bucovinean de Artă din Cernăuți. Momente interesante despre procesul „Arboroasei” în viziunea lui Mihai Eminescu și Leca Morariu a pus în evidență dr. Alexandrina Cernov, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”. În contextul subiectului abordat a evocat momente ale întâlnirilor cu nepoata lui Ciprian Porumbescu la Stupca, unde a fost descoperită o catapeteasmă pictată de prietenul compozitorului, pictorul Epaminonda Bucevschi. Istoricul Dragoș Olaru a amintit de întâlnirea de astă vară cu erudita Stanca Scholz-Cionca, fiindu-i însoțitor pe urmele lui Ciprian Porumbescu prin Cernăuți. Cu exigența și corectitudinea ce-l caracterizează, Dragoș Olaru n-a putut să nu critice inscripția „incorectă” sub basorelieful compozitorului montat pe peretele de la intrarea în Palatul Național al Românilor. „Avem la Cernăuți multe locuri legate de marele compozitor arborosean, care merită să-i conserve memoria și nu e nevoie să le inventăm”, ne avertizează cel mai competent cunoscător al urmelor lui Eminescu și Ciprian Porumbescu în capitala nordică a Bucovinei. De mai multe ori au răsunat aceste două nume care atribuie o aură de legendă Cernăuțiului. După poetul național Mihai Eminescu vine să ne unească și să ne întărească identitatea compozitorul național Ciprian Porumbescu.

Cu deosebit interes de pedagogii prezenți în sală a fost ascultată prelegerea Mărioarei Calancea despre conceperea și promovarea culturii pentru popor ca pedagogie socială, mai ales referirile la „Cabinetele de lectură în concepția constitutivă a Societăților Academice „Arboroasa” și „Junimea”. O privire în oglindă, în care s-au reflectat Ciprian Porumbescu și ceterașii, tarafurile tradiționale și muzica țărănească, ne-a prezentat cercetătorul științific de la Bistrița-Năsăud, dr. Smaranda Mureșan, un etnolog recunoscut de Ministerul Culturii din România.  O temă inedită (în orice caz pentru auditoriul din nordul Bucovinei) ne-a prezentat doamna Maria Olar din Suceava. Președinta Fundației Culturale „Leca Morariu” ne-a oferit „Câteva însemnări despre viața și creațiile lui Ciprian Porumbescu ale ilustrei interprete a melosului ciprianesc, Octavia Leca Morariu”. Luând în considerație faptul că de două decenii se ocupă de valorificarea moștenirii cărturarului Leca Morariu, Maria Olar a fost o prezență de prestanță la acest simpozion.

Oaspeții au venit și cu un prinos de carte românească, în care îl vom regăsi pe Ciprian Porumbescu în diverse ipostaze. Bunăoară, Călin Brăteanu a lansat un volum de Constanța Cristescu – „Ciprian Porumbescu necunoscut”, important datorită faptului că propagă creația muzicală a compozitorului. Cercetătorul istoriei Bucovinei, Ioan Abutnăriței de la Vatra Dornei (autor de monografii și studii literare) a adus patru volume ale monografiei lui Leca Morariu (ed.I și II) „Iraclie și Ciprian Porumbescu”, editate de Vasile Vasile. Scriitorul sucevean Mircea Diaconu a ajuns la noi cu volumul „Ciprian Porumbescu. În marginea imperiului” prin intermediul prof. Paraschiva Abutnăriței, președinta filialei „Arboroasa”, Vatra Dornei a Asociației Pro Basarabia și Bucovina. Am avut și eu onoarea să mă integrez în această echipă selectă cu noua apariție editorială „Boianul meu cu inima română”, coperta cărții purtând imaginea bustului lui Iraclie Porumbescu din fața Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Boian. Deși din locuri diferite, toate se leagă sufletește între ele, ca o duioasă mângâiere că măcar atât putem face pentru memoria celui care ne-a lăsat testament să ne unim în cuget și simțiri. E regretabil, e inexprimabil de dureros că nu avem măcar un bust al lui Ciprian Porumbescu la Cernăuți, dar este această Școală care-i poartă numele și sunt copii care-i cântă melodiile în lumina mândrului nostru Tricolor.

(Va urma)