„Avem și noi un loc în care ne simțim mai fericiți”

(Cu ocazia celor 445 de ani de la prima atestare documentară

a satului Culiceni)

Mă întreb uneori, ce are omul sfânt pe lume?  Răspunsuri sunt foarte multe, însă cred că pentru fiecare există un loc  mai deosebit, care reprezintă o comoară fără de preț, un loc în care ne simțim mai fericiți – acesta  este  satul natal, unicul loc din lume spre care sufletul se cere cu fiecare primăvară mai mult, cu fiecare prima ninsoare mai cert şi cu fiecare doză de soare mai intens.

Este acel colţ de rai purtat în suflet, indiferent de locul unde ne aflăm, care păstrează unele dintre cele mai frumoase amintiri din viaţa noastră, unde  au crescut visele, unde am văzut pentru prima dată seninul cerului. Căile vieții omului sunt diverse, uneori cu zâmbet de fericire, alteori cu lacrimi și suspinuri. Pe unul soarta îl leagă pentru totdeauna de baștină, pe altul îl duce departe peste mări și țări. Odată cu trecerea anilor se schimbă multe și întorcându-te în satul natal după o absență îndelungată, întotdeauna ești încercat de emoții puternice. Totuși, în satul natal, la casa părintească, pâinea-i mai gustoasă, apa de izvor e mai limpede, cerul e mai senin și viața e mai frumoasă. Aici e baștina. Este locul cel mai drag pe lume unde cineva mereu te așteaptă, cineva mereu se gândește la tine, cineva te petrece când iarăși pleci la drum. Iar atunci când ești departe dorul e atât de mare de sat, de cei dragi rămași la baștină…                             

La 3 iulie, satul Culiceni și-a sărbătorit 445 de ani de la prima atestare documentară. Cu părere de rău, anul acesta n-am avut posibilitatea de-a sărbători tradițional „Ziua satului”, unde în centru se adunau consătenii pentru a viziona concertul festiv, însă n-am lăsat să treacă pur și simplu această aniversare și împreună cu cititorii Bibliotecii publice din Culiceni, am creat un film video, unde fiecare a recitat și a cântat sătucului nostru, apoi am adăugat și câteva fragmente minunate pe fundalul versurilor dedicate satului natal, ce dau dovadă cât de frumos și pitoresc este. S-ar părea că este un simplu filmuleț, însă după ce l-am publicat în rețelele de socializare, mi-am dat seama că efortul n-a fost în zadar, am primit un șir de mesaje cu mulțumiri de la consătenii mei, în special culicenari care de mulți ani sunt plecați de aici, iar prin vizionarea acestor fragmente cred că am reușit să descoper  un sentiment pur, care a fost ascuns în adâncul inimii, dorul de satul acesta frumos și drag. Și cum să nu iubim acest mic paradis, care mereu ne primește cu brațele deschise? El întotdeauna ne așteaptă, ne cântă dorul prin orice foșnet de frunză, prin orice adiere de vânt. Când ajungem în lume nu trebuie să uităm unde ne sunt rădăcinile. Oricine n-ai fi, cine n-ai deveni în viață, toate au pornit cândva de la satul natal, de la părinți, de la școala natală, de acolo – locul cel mai drag pe lume.

Tatiana GHEORGHIU,

șefa Bibliotecii din Culiceni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s