Sărbătoarea de suflet pentru toţi românii de pretutindeni

La 31 august 1989 în Republica Moldova, la Chişinău, a fost legiferată revenirea la scrierea cu grafie latină şi repunerea în drepturi a Limbii Române. Ulterior, odată cu marcarea oficială a acestei date, în Moldova, ziua de 31 august este declarată ca sărbătoare  naţională – Ziua Limbii Române şi zi de odihnă, pe care românii de pretutindeni, dar şi pentru toţi cei care cunosc, vorbesc şi preţuiesc limba română este socotită o sărbătoare naţională de suflet.

Anume această sărbătoare este marcată în Republica Moldova şi de confraţii din Patria-mamă România, dar şi în Ucraina. Această sărbătoare de suflet  este organizată pe larg la Cernăuţi, şi în alte regiuni cu populaţia compactă românească. Organizarea ei principală în regiunea Cernăuţi, este Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, fondată la 28 mai 1989, în  colaborare cu societăţile naţional-culturale  româneşti din nordul Bucovinei.

Se organizează întâlniri cu scriitori şi oameni de cultură, expoziţii şi prezentări de carte, apărută în ultima perioadă a anului curent, depuneri de flori la monumentul Luceafărului  din centrul oraşului Cernăuţi, evaluări ale artiştilor amatori şi profesionişti din regiunea Cernăuţi, România şi Republica Moldova.

 După cum ştim, limba noastră română nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcţională în societate, ci este identitatea, conştiinţa naţională şi simţirea românească.  Limba română este coloana verticală  a popororului nostru.. Poporul e limba, iar limba e poporul. Totodată, limba maternă pentru noi, românii, reprezintă îndemnurile pe care  ni le-au făcut înaintaşii noştri: Mihai Eminescu, Alexei Matveevici, Grigore Vieru şi mulţi alţii. În prezent Ziua Limbii Române e o sărbătoare de suflet şi este izvorul nesecat din care sorbim existenţa noastră spirituală, istorică, culturală şi ne putem mândri cu ea. În prezent românii de pretutindeni își afirmă  propria identitate naţională prin aceea că limba română  este o limbă oficială a Uniunii Europene, e vorbită de aproape 28 milioane de persoane şi folosită în 20 de ţări  din lume. Totodată, limba română se află din punct de vedere al vocabularului  (170 mii de cuvinte) între primele 8 limbi  din cele 6909  de limbi vorbite în prezent în lume. Toate acestea date se pot comunica elevilor din şcolile cu limba română de predare şi un asemenea gest le-ar da copiilor  un imbold în plus pentru a studia şi elogia limba materne. În şcoală elevii trebuie să studieze  în graiul matern, căci astfel învăţând întâi în limba mamei, vor reuşi cu succes să prospere în viaţă, să studieze şi să cunoască  mai uşor şi alte limbi, inclusiv şi limba ucraineană. Ca exemplu, în afirmarea cestui fapt, se poate aduce viaţa şi activitatea ştiinţifică a profesorului român Grigore Nandriş (1895-1968), născut în comuna Mahala, care ne demonstrează că numai cunoscând limba maternă se poate ajunge la posedarea mai multor limbi străine. El s-a afirmat ca un excepţional  poliglot, cunoştea 14 limbi străine, inclusiv şi limba ucraineană. Sunt de părerea, că pentru noi, românii  din nordul Bucovinei, limba română este la fel de maternă şi scumpă, precum e pentru etnicii ucraineni limba ucraineană. Toate limbile în ţara noastră trebuie să fie egale şi preţuite la fel în viaţa de toate zilele. Doar este cunoscut faptul că de când există omenirea au dispărut multe naţiuni. Ele au încetat să mai existe şi din cauza că la o anumită etapă au fost lipsite de posibilitatea de a comunica în limba lor maternă. Într-un cuvânt, limba română nu trebuie s-o marginalizăm, deoarece este un element definitiv al identităţii noastre culturale româneşti.

Iar în rândurile de mai jos vom prezenta câteva cugetări ale personalităţilor  ilustre ale culturii române despre rolul limbii materne în viaţa fiecăruia dintre noi.

Limba este organul  prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul „intelectual şi istoric al strămoşilor lui”.

(Mihai Eminescu)

* „Limba noastră-i o comoară

În adâncuri înfundată,

Un  şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată…”

(Alexei Matveevici)

  • „S-ar putea spune că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române”.

(Grigore Vieru)

  • „Limba este întâiul mare poem al unui neam”.

(Lucian Blaga)

  • „Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet”

(Tănuş Neagu)

  • „Trăiască frumoasa şi cuminte limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte – de boierie  a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie”.

(Ion Luca Caragiale)

  • „A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este Patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte”.

(Nichita Stănescu)

  • „Limba românească, căreia i se închinară părinţii noştri ca unui idol viu şi însufleţitor, e singurul tezaur ce ne-a  rămas de la ei, ereditate neînstrăinată şi necomună cu alţii”.

(Timotei Cipariu)

  • „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii”.

(Mihai Eminescu)

  • „poporul care pierde limba, pierde însuşi fiinţa sa, conştiinţa de sine, încrederea în sine”.

(Dimitrie A Sturdza)

  • „Vorbiţi, scrie-ţi româneşte, Pentru  Dumnezeu”.

(Grigore Sion).

Octavian VORONCA, membru al prezidiului SCLRB „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s