La 29 februarie, în Secţia de boli infecţioase a Spitalului Clinic Regional din Cernăuţi a fost internat un bărbat, care numai ce se întoarse din Italia, fiind suspectat de infectare cu coronavirus. La 3 martie primul caz de infectare cu coronavirus în Ucraina a fost confirmat prin analiza de laborator. La Cernăuţi a început panica…
În momentul acela în centrul regional nu se făcea asemenea testări, iar biomaterialul cules a fost expediat la Kiev, la Centrul Sănătăţii Publice. Între timp, numărul bolnavilor în Bucovina a început să crească brusc şi la mijlocul lunii martie, Centrul de laborator din Cernăuţi a însuşit prelucrarea testelor la COVID-19. Laboratorul continuă să funcţioneze şi astăzi, cu orar fără zile de odihnă.
–O astfel de situaţie a impus replanificarea muncii. Am primit ajutor din partea Administraţiei Regionale de Stat şi laboratorul a fost trecut în alt local şi aceasta ne-a dat posibilitate să creăm noi locuri de muncă. De asemenea, am primit mult ajutor şi din partea oamenilor de binefacere, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Este vorba de utilaj suplimentar şi de materiale necesare, explică directorul ad-interim al Centrului de laborator regional Cernăuţi al Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al Ucrainei, Natalia Gopko.
Specialiştii laboratorului au primit ajutor şi din partea oamenilor de ştiinţă locali, colaboratorilor instituţiilor sanitare, puterii locale. În scurt timp, datorită susţinerii din partea Oficiului Preşedintelui, laboratorul de virusologie a primit un amplificator nou. În momentul de faţă laboratorul dispune de trei asemenea utilaje, se aşteaptă să fie adus încă unul. A fost pus în funcţiune un sistem automat de extracţie, care a accelerat procesul de prelucrare a probelor. În afară de aceasta, a început testarea sistemului informativ-de laborator, ceea ce a optimizat procesul de eliberare a rezultatului. După prelucrarea probelor, în calcul la un milion de populaţie regiunea Cernăuţi deţine locul doi după oraşul Kiev. În perioadele de criză Laboratorul de virusologie din Cernăuţi prelucrează zilnic până la 1.600 de probe. Oamenii pot afla rezultatele analizelor după 24 de ore.
În primele zile de izbucnire a coronavirusului în regiunea noastră au fost antrenaţi epidemiologii. În momentul de faţă echipa lor întruneşte 20 de specialişti, în exclusivitate medici-igienişti cu specializare în epidemiologie. Ei participă la cercetările epidemiologice. În cadrul unui briefing, medicul-şef sanitar al Ucrainei, Viktor Leaşko, a menţionat calitatea cercetărilor epidemiologice în regiunea Cernăuţi privind extinderea coronavirusului.
La începutul pandemiei, Spitalul Clinic Regional din Cernăuţi era unicul spital de bază, unde erau internaţi bolnavii de coronavirus din întreaga regiune. La început ei erau internaţi în Secţia de boli infecţioase. Localul ei a fost reparat ultima dată în anii 70. De altfel, regiunea Cernăuţi este unica regiune din Ucraina care nu are spital de boli infecţioase.
–Când a început pandemia, spitalul nostru a fost vizitat de adjunctul secretarului Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare cu o întreagă comisie, şi ministrul Ocrotirii Sănătăţii. Ei s-au convins că avem nevoie de mijloace financiare. Pentru pandemie nu era pregătită nici Ucraina, nici Spitalul Clinic Regional din Cernăuţi. În Secţia de boli infecţioase nu era nici oxigen. În această perioadă am dotat această secţie cu oxigen, am creat un salon de terapie intensivă cu 5 paturi. Am acumulat şi experienţă. Dar la început a fost foarte greu, medicii lucrau în costume de protecţie de ciumă încă din perioada sovietică. În prezent toţi lucrătorii medicali dispun de mijloace de protecţie corespunzătoare şi le schimbă, în caz de necesitate, la fiecare 3-4 ore, relevă Serghii Ţintar, director-general ad-interim al Instituţiei „Spitalul Clinic Regional din Cernăuţi”.
Pandemia de COVID-19 a coincis cu începutul etapei a doua a reformei sistemului de ocrotire a sănătăţii, care prevede schimbarea sistemului de finanţare a asistenţei medicale specializate. Pe de o parte, sistemul de ocrotire a sănătăţii este foarte încordat, iar pe de altă parte, o astfel de situaţie extremală a demonstrat care spitale îi pot primi pe pacienţii în stare gravă, iar care au nevoie de resurse umane şi tehnice suplimentare. În timpul epidemiei Serviciul Naţional al Sănătăţii din Ucraina a extins Programul de garanţii medicale. Este vorba de 26 de pachete de prestare a serviciilor medicale, contractate de departament, şi de încă 4 pachete suplimentare.
– Acestea sunt brigăzile de acordare a asistenţei medicale de urgenţă, brigăzile mobile de testare a pacienţilor, aşa-numitul pachet staţionar „COVID” şi al patrulea pachet acordat instituţiilor sanitare în luna aprilie, când încă nu erau elaborate itinerariile pentru pacienţi în luna aprilie. Atunci orice pacient putea să fie internat pentru tratament în orice spital şi spitalului, pentru aceasta, i se acopereau cheltuielile suplimentare, explică Mariana Vozniţea, directoarea Departamentului interregional de Vest al Serviciului Naţional al Sănătăţii din Ucraina.
În condiţiile pandemiei este foarte important respectarea itinerarului clinic al pacientului cu COVID-19 sau a pacientului suspectat de această boală. Potrivit doamnei Mariana Vozniţea, anume organele autoadministrării locale, care sunt proprietarii spitalelor, răspund de determinarea acestor itinerare şi a spitalelor accesibile pentru comunitate. La începutul lunii august a avut o mare rezonanţă închiderea Secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului Raional Central Zastavna. După cum s-a clarificat, aceasta a avut loc în pofida adresării puterii locale către instanţele superioare.
Necesitatea deschiderii secţiilor de boli infecţioase la spitalele raionale a fost semnalată şi de medicii de familie de la ambulatoriile săteşti, fiindcă numărul bolnavilor de COVID-19 era în creştere.
–În centrul nostru raional nu există posibilităţi pentru internarea acestor bolnavi. La început ei erai internaţi la Spitalul Clinic Regional şi la Spitalul Central Raional din Storojineţ. Secţiile sunt pline de bolnavi, de obicei fiind spitalizaţi bolnavii în stare medie şi gravă, restul pacienţilor au fost trataţi la ambulatoriu. O soluţie pentru problema dată ar fi fost păstrarea Secţiei de boli infecţioase, care era la Spitalul din Vaşcăuţi, însă, în rezultatul reformei, ea a fost închisă. Putea fi deschisă Secţia de boli infecţioase la Spitalul Central Raional din Vijniţa pe timp de epidemie şi n-ar fi existat nici o problemă, ne-a relatat Svitlana Bandura, medic de familie la Ambulatoriul din Milieve.
Deja peste o săptămână, împreună cu alte raioane, raioanele Zastavna şi Vijniţa au nimerit în „zona roşie” şi la începutul lunii septembrie numărul spitalelor, unde sunt trataţi bolnavii de coronavirus sau suspectaţi de această infecţie, au crescut până la 16, din acestea făcând parte şi instituţiile sanitare din Zastavna şi Vijniţa. Iar la mijlocul lui septembrie în această categorie au fost incluse şi Centrul perinatal din Cernăuţi Şi Spitalul de psihiatrie regional.
–Regiunea Cernăuţi are o experienţă nemaipomenită în această privinţă, căci ea a fost prima afectată de coronavirus. Itinerarele pacienţilor au fost elaborate mai înainte şi ele funcţionează, m-am convins singură de aceasta. Desigur, există chestiuni care nu pot fi prevăzute: cu cât se va mări sau cu cât se va reduce numărul bolnavilor. Însă trebuie să înţelegem că totul depinde şi de specialişti, şi de dotarea tehnică şi de cei ce coordonează chestiunea dată, a subliniat directoarea Departamentului interregional de Vest al Serviciului Naţional al Sănătăţii din Ucraina, Mariana Vozniţea.
În aprilie, 10 instituţii sanitare din regiunea Cernăuţi au fost determinate ca bază pentru tratarea bolnavilor de coronavirus. În acel moment în regiunea noastră erau deja circa o mie de persoane testate cu coronavirus. Un volum mare de muncă le-au revenit brigăzilor mobile de colectare a probelor pentru teste.
Comunitatea Teritorial Unită Vijniţa încă până la începutul pandemiei a îmbunătăţit considerabil starea instituţiilor sale sanitare. Fiecare ambulatoriu a fost asigurat cu autospecială. Încăperile vechi au fost reparate, au fost construite şi altele noi, moderne.
Însă, în prima lună a pandemiei, spitalele bucovinene au nimerit într-o situaţie dificilă. Ele au primit mijloace de protecţie individuală, medicamente, aparate cu oxigen concentrat, aparate de ventilaţie artificială a plămânilor şi altele din partea voluntarilor, organizaţiilor internaţionale şi comunităţilor locale. Medicii şi personalul medical, care s-au pomenit pe prima linie de luptă împotriva coronavirusului, erau neprotejaţi nici fizic, nici material. Situaţia s-a ameliorat după ce Serviciul Naţional al Sănătăţii din Ucraina a repartizat cele patru pachete suplimentare destinate luptei împotriva extinderii coronavirusului.
Printre altele, tariful, după care Serviciul Naţional al Sănătăţii din Ucraina plăteşte instituţiilor sanitare pentru acordarea asistenţei bolnavilor de COVID-19, include şi suplimentarea cu 300 la sută a salariilor medicilor care lucrează nemijlocit cu această categorie de pacienţi. Medicul-şef poartă răspundere pentru achitarea acestor plăţi.
–Am primit bani de la Serviciul Naţional al Sănătăţii din Ucraina atât pentru salarii, cât şi pentru suplimentarea acestora. Ce-i drept, hotărârea a fost luată cam cu întârziere de către Preşedinte şi Cabinetul de Miniştri. Dar dacă aşa ceva n-ar fi fost, jumătate din personalul medical ar fi lăsat de lucru. Nimeni n-ar fi dorit să rişte, primind un salariu de 3-4 mii de grivne. Am semnat contract pentru pachetul „Ajutorul staţionar medical bolnavilor de COVID” şi în baza acestuia am primit mijloacele financiare necesare, a accentuat directorul-general ad-interim al Instituţiei „Spitalul Clinic Regional din Cernăuţi”, Serghii Ţintar.
În prezent la Spitalul Regional funcţionează 12 brigăzi mobile, 3 secţii cu 175 de paturi pentru bolnavii de COVID-19. Pentru reparaţiile capitale ale Secţiei de boli infecţioase din Bugetul regional au fost repartizate 26 milioane grivne, se planifică construirea unei staţii de oxigen pentru Secţia de reanimare. În cadrul Programului „Marea construcţie” a început reconstrucţia secţiilor de primire la cinci spitale principale: Spitalul Regional, Spitalul de Urgenţă, Spitalele Centrale Raionale Secureni, Vijniţa şi Storojineţ, în acest scop fiind alocate 40 milioane grivne. Aceste spitale, de asemenea, vor fi asigurate utilaje de diagnosticare.
La 27 august, pe site-ul ARS Cernăuţi a fost plasată informaţia că spitalele de bază din regiunea Cernăuţi vor primi din partea Serviciului Naţional al Sănătăţii din Ucraina mijloace financiare suficiente pentru tratarea bolnavilor de coronavirus. Însă, se întâlnesc cazuri când banii stau depuşi pe conturile instituţiilor sanitare, iar pacienţii se plâng că sunt nevoiţi să cheltuiască pentru preparatele necesare mulţi bani. În momentul de faţă spitalele care acordă asistenţă medicală bolnavilor de COVID-19 au pe depozitele lor 52 milioane grivne.
–Folosirea banilor pe depozite nu e ceva rău, dar cu condiţia că spitalul prestează servicii la nivelul cuvenit şi nu există asemenea cazuri când bolnavii cumpără medicamente pe mijloace proprii. Dacă spitalele dispun de mijloace băneşti libere, ele pot să le transfere pe depozite, dar înainte de aceasta trebuie să-i asigure pe bolnavi cu medicamente. O bună parte din aceşti bani provin din ajutorul de binefacere, acordat încă în luna aprilie, remarcă deputatul Consiliului Regional, Vasyl Gostiuk.
–Banii direcţionaţi instituţiilor sanitare pot fi folosiţi de acestea în direcţiile prioritare. Resturile de fonduri pot fi depuşi pe depozite. Instituţiile sanitare au dreptul să le folosească pentru profilaxia tratării de COVID-19. Iar pentru aceasta trebuie să aibă loc un tender. Am abordat această chestiune, ea este în curs de soluţionare, afirmă Oleg Ciornyi, directorul Departamentului de ocrotire a sănătăţii din cadrul ARS Cernăuţi.
După publicarea pe site-ul ARS Cernăuţi a acestei informaţii, reprezentanţii puterii au început să controleze spitalele de bază din ţinut în privinţa asigurării cu medicamentele necesare pentru tratarea bolnavilor de coronavirus, precum şi condiţiile de aflare a lor în spital. În regiunea Cernăuţi s-a aflat şi grupul de monitorizare mobil al Ministerului Ocrotirii Sănătăţii, care a clarificat cum spitalele de bază folosesc banii primiţi pentru tratarea pacienţilor de COVID-19 din partea Serviciului Naţional al Sănătăţii din Ucraina potrivit pachetelor suplimentare, dacă bolnavii primesc preparatele necesare şi dacă medicii respectă protocoalele de tratament.
De la începutul lunii aprilie regiunea Cernăuţi a primit din partea Serviciului Naţional al Sănătăţii din Ucraina 242 milioane grivne, dintre care 200 milioane deja au fost însuşite.
Până la începutul lunii octombrie rămâne încă o direcţie prioritară – asigurarea cu puncte de acces la oxigen în spitalele de bază din regiune în proporţie de 80 la sută. La mijlocul lunii septembrie asemenea puncte erau 276, adică 37 la sută dintre necesităţi. În momentul de faţă în regiune pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 sunt 1.220 de paturi în 18 instituţii sanitare. La finele lui septembrie ele au fost ocupate în proporţie de 52,5 la sută.
Versiunea televizată a materialelor incluse la rubrica „Reforma sistemului de ocrotire a sănătăţii în comunităţi” poate fi privită la Postul TVA, în paginile de pe Facebook ale ziarului „Bucovina” şi Postului de televiziune TVA, unde puteţi lăsa şi comentarii.
Natalia ABRAMOVA
Gazeta de Herța 