132 de ani de la trecerea în nemurire a geniului literaturii române, Mihai Eminescu

Anul acesta, la 15 iunie, îl vom omagia din nou pe Mihai Eminescu al nostru, în legătură cu împlinirea a 132 de ani de la trecerea Marelui Poet în veşnicie.
În scurta sa trecere pământească (15.01.1850-15.06.1889), el a reuşit să aştearnă pe hârtie nu numai sufletul poporului unde s-a născut, ci şi întreaga sa conştiinţă, demnitate, aspiraţii cristalizate de-a lungul întregii sale istorii. Anii n-au umbrit figura uriaşă a marelui poet. Dimpotrivă, asemenea păsării Phoenix, el a plecat din viaţă şi ne-a lăsat o operă nemuritoare, scrisă într-o limbă dulce ca un fagure de miere. El ne-a scris versuri, prin care s-a înălţat, ca Luceafăr, pe bolta noastră literară, ca să ne strălumineze sufletele cu razele-i mângâietoare.
Versurile lui Mihai Eminescu, poet român şi universal, au fost traduse în peste 150 de limbi ale lumii. Milioane de oameni de pe toate continentele, descoperindu-l de acum înainte, vor rămâne uimiţi de profunzimea spiritului zbuciumat de conştiinţa adevărului, de puritatea de cristal a sublimului vers eminescian. Despre toate acestea ne convingem citind mărturisirile personalităţilor ilustre ale culturii naţionale şi universale, care au scris despre Eminescu ca poet, gânditor, artist, ca om… Publicăm câteva dintre ele pentru cititorii ziarului „Gazeta de Herţa”.

  • Eminescu este iubit pretutindeni unde a fost tradus. Eminescu este unul dintre poeţii cei mai populari. Noi, în Albania, auzim cum bate inima lui Eminescu. Din versurile sale se revarsă o undă de lumină şi un strigăt pentru o lume mai bună, mai dreaptă şi mai fericită.
    Dionis Bubani, Albania
  • Eminescu este tinereţea şi entuziasmul unui veac, este totodată, dovada magistrală că geniul conferă o atroce responsabilitate. Trebuie să-l admirăm, aşa cum admirăm focul.
    Allen Boske, Franţa
  • Poeţi ca Eminescu devin un bun sacru şi al altor popoare. Numele lui Eminescu va fi un far pentru viitoarele generaţii de poeţi.
    G. Leonidze, Gruzia
  • Îmi îngădui să afirm în faţa celor mai iluştri reprezentanţi ai romantismului străin: cântecul său nu aparţine numai României, ci umanităţii şi lumii întregi.
    Rosa Del Conte, Italia
  • Om excelent şi poet de mare renume, M. Eminescu este tradus în numeroase limbi şi a devenit un bun al nostru comun. Îmi plac în mod deosebit splendidele sale versuri lirico-filozofice, dedicate forţelor de creaţie ale geniului omenesc.
    E. Mejelaitis, Lituania
  • De câte ori mă gândesc la Eminescu îmi vine în minte formula lui Einstein: E=mc(t), adică Eminescu este muzica creatoare a duhului românesc. Eminescu nu trebuie numai sărbătorit. Eminescu trebuie în noi rodit. Îndărăt la Eminescu! Sus la Eminescu!
    Ion Miloş, Suedia
  • El a introdus creaţia poporului său în circuitul valorilor universale. Fără poezia lui Eminescu acest circuit ar fi incomplet.
    Irakli Andronik, Rusia
  • Eminescu ne-a rămas mereu contemporan. În acelaşi volumaş, ce din propria-i blagoslovenie a înmănuncheat doar 64 de poezii, şi-a găsit răsunet toată gama sentimentelor şi gândurilor omeneşti.
    Constantin Popovici, Moldova
    *…tradiţia eminesciană în Bucovina a fost şi rămâne acea viguroasă tulpină pe care cresc şi astăzi lăstarele poeziei româneşti din ţinut şi de pretutindeni. Eminescu şi Bucovina sunt noţiuni indisolubile.
    Grigore Bostan, Ucraina
  • Eminescu este o icoană în sufletul fiecărui român. Cu ea păşim în lumea de azi. E cea mai frumoasă moştenire pe care am putea s-o lăsăm celor de mâine.
    Mircea Motrici, România
  • Eminescu e poetul României. Momentul Eminescu simbolizează întreaga spiritualitate românească. Creaţia eminesciană oglindeşte pe deplin cultura românească… Totuşi, Eminescu ar fi putut să fie şi un poet al Indiei.
    Amita Bhose, India
  • „La steaua care a răsărit, e o cale atât de lungă…” şi, totuşi, Bădiţă Mihai, ai ajuns în sfârşit la noi, sau mai bine zis, ne-am apropiat noi de tine. Razele tale luminează acum inimile oamenilor de pretutindeni.
    Li Jiayu, China
  • Marin Sorescu are dreptate: tot ce vedem, auzim sau simţim, venind de la România, aparţine spaţiului misterios în care s-a născut acest Luceafăr, care trebuia să aibă un nume.
    L. Maia, Brazilia

Octavian VORONCA,
membru al prezidiului SCLRB „Mihai Eminescu”
din regiunea Cernăuţi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s