CA ÎNTR-O CÂNTARE A LIMBII ROMÂNE…

Atunci când își strânge într-un cerc frățesc prietenii la rotunjirea unor date semnificative în cartea destinului, Vasile Bâcu mai întâi de toate e poet, lăsând în umbră calitățile de jurnalist, postul de redactor-șef al ziarului „Gazeta de Herța”, funcția de președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Ca și acum cinci ani, la ora când și-a sărbătorit meridianul vieții, ne-a adunat „Ecoul toamnei”, de data aceasta în Palatul nostru Național din Cernăuți. Placheta sa de versuri care-i definește vocația lirică, talentul de sensibil poet, a apărut surprinzător, datorită insistenței soției sale Ancuța, profesoară de limba română la Liceul „Alexandru cel Bun” din Cernăuți. Ea a păstrat mărturisirile lirice ce i le trimitea când s-a aflat departe, la datorie în rândurile armatei. Astfel, placheta, modestă ca volum, care i-a înmănuncheat într-un buchet fremătător cele mai sincere sentimente, i-a devenit o carte a destinului, revenind peste cinci ani îmbogățită în veșmintele limbii ucrainene. De data aceasta a avut parte de o extraordinară surpriză din partea poetului ucrainean Vasile Vascan, vorbitor de limba română, înzestrat cu har artistic și aleasă omenie.

Moderatorul reuniunii literare și unul din cei mai apropiați prieteni ai sărbătoritului, jurnalistul Nicolae Șapcă, poet și el, redactor-șef al ziarului „Monitorul Bucovinean”, care apare în română și în ucraineană, știe ce spune, afirmând că e o mare fericire pentru un scriitor să atragă atenția traducătorilor, să fie cunoscut și citit de alte neamuri, mai ales la noi în Bucovina, unde în virtutea vechilor tradiții oamenii întotdeauna s-au înțeles, comunicând în două și mai multe limbi. Mărturisind despre motivația de a traduce poezia lui Vasile Bâcu, domnul Vasile Vascan a spus că a întrezărit în profunzimea versurilor satul natal al autorului, Oprișeni, și satul său, Coteleu, unde el era deja director de școală în anul când autorul cărții abia a văzut lumina zilei. Totodată și-a exprimat regretul că n-a ajuns să se bucure de aceste clipe scriitorul Grigore Crigan, răpus anul acesta de securea covidului, care l-a inspirat și l-a îndemnat să se aplece cu penița-i de maestru al cuvântului ucrainean asupra acestei plachete de versuri. „Am avut emoții, n-am dormit toată noaptea când le-am dat, Ancuței și lui Vasile, să citească traducerile mele”, a recunoscut tălmăcitorul. Tot de la el am auzit cea mai înaltă apreciere pentru autor: „Nici n-am simțit că fac o transpunere, de parcă aș fi scris eu aceste versuri”. 

Înainte de a se face cunoscut ca poet și a purta în spate „Gazeta de Herța”, ceea ce, după spusele prietenului Nicolae Șapcă, nu e o metaforă, ci lucru foarte concret îndeplinit de redactorul-șef al ziarului, Vasile Bâcu a fost student la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Cernăuțene. Despre drumurile sale de la început au vorbit foștii profesori universitari – dr. Ilie Popescu, dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, criticul literar Ștefan Hostiuc, care a amintit de ședințele cenaclului literar de la ziarul „Zorile Bucovinei” și botezul poetic al studentului Vasile Bâcu. Cu entuziasm a fost susținută ideea lansată de dr. Cristina Paladean, tânăra șefă a Catedrei de Filologie Română și Clasică, de a organiza o întâlnire a absolvenților care s-au afirmat pe tărâmul literelor și în alte domenii cu studenții de astăzi, pentru a le stimula interesul față de profesia aleasă, a le inspira încrederea în viitorul limbii române. Întâmplări de neuitat, ce ne readuc în anii muncii de creație la ziar, a evocat redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma. 

Iubitori și cititori de poezie, au lăudat osârdia traducătorului de a pătrunde în lirica lui Vasile Bâcu oameni apropiați autorului, care îl cunosc și ca activist public în cadrul Societății „Mihai Eminescu”, – pedagogul Octavian Voronca, fostul șef al Administrației de Stat a raionului Herța, Mihai Gherman, politologul Serghei Hacman. Un cuvânt aparte despre cum se împacă munca de jurnalist cu poezia a avut Marin Gherman, care e în temă ca jurnalist și poet.  Neîndoielnic, înaintea tuturor și mai bine decât toți îl cunosc pe sărbătorit consătenii săi din Oprișeni. Fruntea satului (directorul ȘM Nicolae Bodnariuc, profesorul de matematică Ion Pahon, profesorul de franceză Leon Nimigean și alți gospodari) a venit în a treia zi a noului an, cu ecou de clopoței în suflet, să-i confirme încă o dată ceea ce știe destul de bine fiul Oprișenilor: că e stimat, întotdeauna așteptat și binevenit în mijlocul comunității. 

Vorbind de una de alta, cu plutiri pe creste romantice și referiri la poezie, a ieșit la iveală că în ipostaza de epigramist, Vasile Bâcu are un concurent serios în persoana lui Vasile Rauț, de asemenea absolvent al Catedrei de Filologie Română și Clasică. La momentul potrivit, a improvizat ad-hoc o grozavă epigramă spre amuzarea, dar mai ales potolirea iubitorilor de vorbă lungă. Cu dreptul de mai mare peste toți cei cu numele Vasile, protejați de Sfântul sărbătorit în aceste zile, a rotunjit discuțiile lirice stimatul și dragul nostru Vasile Tărâțeanu, poet, publicist, membru de onoare al Academiei Române, omul de la care învățăm să trăim, să învingem și să iubim românește. „O cântare frumoasă limbii române”, a numit el transpunerea versurilor lui Vasile Bâcu în limba ucraineană, îndemnându-ne să pășim înainte stăpâniți de aceeași dragoste pentru verbul matern. Desigur, sărbătoarea a continuat cu un toast poetic și urări de sănătate pentru sărbătorit, pentru familia sa și sublimele momente, când: „Nimeni ca noi scrisori nu mai scrie,/ Când peste sate amurgul coboară,/ Scriem cu dor pe-a credinței hârtie,/ Cu inima-n față, drept călimară”. 

Maria TOACĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s