MAI PUNEȚI MÂNA PE-O CARTE, NE ÎNDEAMNĂ, DE LA SUCEAVA, ȘTEFAN CEL MARE 

Nu l-am luat în ghilimele pe Ștefan cel Mare, deși tot ce va urma în această relatare se referă la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, mai precis la bogatul Salon de carte (ediţia a VIII-a a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum”, cu tema „Cartea – sursă de înţelepciune, destindere şi combatere a dezinformării”) al Bibliotecii din cadrul acestei prestigioase instituții de învățământ superior. Voi începe, totuși, mult de mai departe. Or, nu numai dragostea de moșie și marea credință ne vin din timpurile apuse ale Domnitorilor Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, ci și dragostea de carte tot de la vitejii noștri voievozi străbate prin veacurile lor de glorie. Cunoaştem legenda, şi credem că e adevărată, cum Voievodul Moldovei Ştefan cel Mare și Sfânt a bătut la uşa chiliei sihastrului Daniil, cum l-a aşteptat până şi-a istovit rugăciunea şi cum l-a sfătuit să nu închine ţara turcilor, căci va câştiga bătălia dacă va izbândi să facă o mănăstire cu hramul Sfântul Gheorghe. Aşa consemnează cronicarul Ioan Neculce. Când lucrările de construcţie a Sf. Mănăstiri Voroneţ se apropiau de final, Ştefan cel Mare, prin actul de la 17 august 1488, dăruieşte mănăstirii, pe lângă seria de moşii, şi multe cărţi, cel mai important fiind Tetraevanghelul din 1490. Această practică a fost continuată de urmaşii săi la domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, care fac donaţii de carte către mănăstiri. Așadar, răscolind prin veacuri, vedem că tot ce e frumos și de folos sufletului e pătruns de sfințenie și că e foarte veche dragostea de carte. 

Salonul având ca invitat de onoare Editura Universității Naționale „Iuri Fedkovyci”, la actuala ediție, grație inimoasei organizatoare, prof. universitar, dr. Sanda-Maria Ardeleanu, erau așteptați mai muți ca altădată oaspeți din regiunea Cernăuți – scriitori, jurnaliști, profesori și bibliotecari. Dar s-au prezentat mai puțin de jumătate din invitați. Credeam până la 24 februarie că nu există nimic mai rău decât pandemia covid-ului, însă războiul din Ucraina distruge nu numai vieți și bunuri materiale, ci și mai grav lovește în valorile cultural-spirituale. Vladimir Acatrini, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni, care s-a preocupat de organizarea participanților din Cernăuți, n-a putut fi prezent în virtutea legii marțiale, care interzice ieșirea din țară a bărbaților între 18-60 de ani. Presupun că au avut motive serioase și alți invitați absenți la salon – profesoara din Probotești Tatiana Tutunaru, anunțată cu comunicarea „Problema fondului de carte românească în școlile cu predarea în limba română din Ucraina”, dr. Alexandrina Cernov, directoarea Editurii „Alexandru cel Bun”, jurnalista Carolina Jitaru, prof. Natalia Proțiuc. Misiunea de a prezenta Cernăuțiul le-a revenit participanților din Mahala – Elena Nandriș din partea primăriei comunei (Departamentul cultură, tineret, sport și relații internaționale), șefa Bibliotecii Mahala Mariana Boiciuc, șeful Clubului din Ostrița-Mahala, Dumitru Zaidel, și tânăra Taisia Bivolaru, studentă la Liceul de Arte, care își încearcă condeiul în arta poeziei. 

Trebuie să menționez că saloanele de carte ale Bibliotecii Universității „Ștefan cel Mare” se deosebesc de ale noastre, de la Cernăuți. Cei care n-au fost până acum la saloanele organizate de doamna Sanda Ardeleanu au rămas impresionați de atmosfera relaxantă, democratică. Programul foarte încărcat, abundența de noi cărți și numărul mare de edituri prezente dictează o desfășurare liberă, mai ales că toate activitățile au loc în holul mare de la intrarea centrală în clădirea Universității. Fiecare umblă cu interesul său, editurile își expun noile apariții, participanții iau cunoștință de noutățile editoriale, se înfrățesc între ei, iar vechii prieteni se îmbrățișează și se fotografiază pentru a înveșnici bucuria reîntâlnirii. Este întocmai cum își dorește să fie doamna Sanda Ardeleanu, flacăra vie a saloanelor și cum a spus la deschidere prorectorul, prof. universitar Mircea Diaconu: „Suntem ca într-o familie, și ne unește cartea”. Însă cu toată agitația și neîncetata mișcare ca într-un adevărat furnicar, există momente de liniște și atentă ascultare. 

Înțelegem, nu pentru că am fi venit cu ceva mai important decât alții, ci în virtutea stării de război în care ne aflăm aici, echipa din Cernăuți a generat cel mai mare interes, oprind pentru jumătatea de oră rezervată orice mișcare pe hol. Ne-a moderat „momentul cernăuțean”, lectorul universitar dr. Gina Puică, o bună prietenă a românilor din ținutul nostru, dar și a multor ucraineni. În cei șase ani de lectorat de română în capitala nordică a Bucovinei, precum și la întâlnirile lirice ale „Mașinii cu poeți” a lăsat o frumoasă amintire. Dumitru Zaidel a citit câteva poezii din cartea sa de debut „Soarta”, Taisia Bivolaru a dat glas propriilor încercări poetice. Elena Nandriș a evocat cu nostalgie „Mașina cu poeți”, vorbind cu durere despre situația critică a celor două biblioteci de carte r omânească din comuna Mahala. Mă simțeam stânjenită că pentru prima dată m-am prezentat la salon doar cu o comunicare. Aveam de gând să iau măcar manuscrisul cărții păstrate de mult timp în gând, despre Eminescu cel din inimile românilor din Cernăuți, însă de la 24 februarie, totul s-a schimbat. Ceea ce scriam doar cu câteva luni în urmă pare lipsit de importanţă. În timp de război nu există loc pentru literatură, creaţie, bibliotecă, căci vorbesc numai armele. Scriam pe la finele anului trecut că închiderea bibliotecilor pe acolo pe unde au mai supravieţuit nu e doar un păcat, ci mi se pare chiar o crimă contra spiritualităţii, a tot ce a adunat şi a depozitat de veacuri omenirea în tezaurul valorilor culturale. Nici nu ne dăm seama cât e de trist şi de păgubitor. Oricât ar părea de ciudat, aş compara acest fenomen cu închiderea bisericilor din primii ani de ocupaţie sovietică. Acum, însă, parcă nu mi se deschide gura pentru aceste cuvinte. 

Referitor la Cernăuți, la Suceava au fost lansate două volume ale prietenilor din Țară – cartea lui Cezar Straton – „Cernăuți, acum un veac”, Editura Accent Print Suceava, 2021, pe marginea căreia a vorbit jurnalistul Marin Gherman, lector universitar, dr. asociat USV, și culegerea Ginei Puică „Interferențe lingvistice și culturale la Cernăuți și în lume”, editată în colaborare cu Liubov Melnychuk, lector universitar dr. al UN „Iuri Fedkovyci”. Volumul bilingv a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Ștefan cel Mare” și cuprinde o parte din prezentările făcute de autori în cadrul meselor rotunde anuale și internaționale, co-organizate din 2016 până în 2021 de Lectoratul de limba română și de Centrul de studii românești de la UNC, fiind axat pe subiectul „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică și academică”. Impresionant și cu deosebită căldură a vorbit despre carte și activitatea Ginei Puică la Cernăuți profesorul Ștefan Purici, prorectorul USV: „Am participat cu emoție la întâlnirea finală, unii chiar au lăcrimat”. 

Am admirat cărțile, într-un minunat veșmânt poligrafic, ale multor edituri prezente la salon, inclusiv cele lansate de lectorul univ. Victoria Fonari din Chișinău, de Editura Crimca, Suceava, de Doru Pogoreanu, ed. Prospexi, Dorohoi etc. 

Dar cel mai înălțător, mai original și mai aplaudat segment al Salonului Internațional de Carte al Universității Suceava 2022 – marca prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, a fost a doua zi la final, când noi nu mai eram acolo. A fost momentul omagial „In Memoriam Stavrofora Irina Pântescu” al Sfintei Mănăstiri Voroneț, cu recitarea Irinei Pântescu, stareța dintâi, cu înălțătoarele cântări ale stareței de-acum – stavrofora dr. Gabriela Platon, cu liturgice cuvinte ale stavroforei Elena Simionovici, monahiilor Teofana Vlad, Daniela Nechifor, rasoforelor Hristofora Dranca și Alexia Pintilii. A moderat momentul, înnobilat de evocările stareței dr. Gabriela, stavroforei Elena Simionovici și dr. Mihai C. Ardeleanu, conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan. Armonios s-a încadrat în evocările omagiale lansarea cărții „Grădinile mănăstirii” de Doina Cernica și Dany- Madlen Zărnescu, Editura Mușatinii (reprezentată de Dana Giurcă), 2022, și prezentată de universitara Carmen Cornelia Balan și de poetul Alexandru Ovidiu Vintilă. Înfloritoare și roditoare, „Grădinile mănăstirii” s-au învrednicit de Diploma „Cartea Salonului – carte românească”. Încă până la deschiderea Salonului am avut presimțirea că „Grădinile Mănăstirii” vor culege cea mai înaltă distincție. E o carte la a treia ediție (revăzută și îmbogățită), pe care unul din autori, artista plastică Dany-Madlen Zărnescu, n-a avut fericirea s-o țină în mână, dar, credem că sufletul ei o vede și se bucură de pe tărâmul de liniște și lumină cerească. O carte născută din mare durere, prima ediție apărută la un an după trecerea la Domnul a talentatei pictorițe, înflorește și rodește în timp, bucurând-o pe Doina, pe cititorii ei, dar mai ales pe oamenii legați sufletește de Mănăstirea Voroneț. În miez de prier, când pomii înmugureau, iar peste Voroneț ningea cu fulgi diafani (lacrimi de argint la parastasul de 40 de zile de la trecerea la cele veșnice a stavroforei Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț), scriitoarea Doina Cernica a avut onoarea să lanseze noua ediție, care adună file a peste trei decenii din viața Mănăstirii reînființate, aflate sub oblăduirea Măicuței. 

Felicitând-o cu distincția binemeritată pe scriitoarea Doina Cernica, îi dorim să-i înflorească și să-i rodească mereu Grădinile – în suflet și din pagini de carte. Aceleași felicitări pentru reușita manifestării și frățeasca găzduire adresăm organizatorilor salonului, nutrind speranța ca la viitoarea ediție să ne prezentăm și noi cu proaspete cărți și o stare sufletească mai liniștită. 

Maria TOACĂ 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s