TREI NAȘTERI MIRACULOASE ÎNTR-O SINGURĂ ZI

Neîndoielnic, sunt mai multe nașteri miraculoase pe pământ. Dar am ales trei, trei nașteri care au urcat pe culmile nemuririi poporul român. Și toate sunt din Țara Moldovei, la 26 octombrie. Cele mai mari personalități ale neamului românesc, după cum am preluat din cuvântarea rostită la aniversarea a 150-a a Marii Serbări de la Putna de președintele Academiei Române Ioan-Aurel Pop, ne vin de pe pământul cel mai vitregit, „un ținut cu oameni săraci material, dar excepțional de bogați spiritual, care a dat României pe cel mai mare poet, Mihai Eminescu; pe cel mai mare povestitor, Ion Creangă; pe cel mai mare compozitor, George Enescu…”. Acest lanț minunat începe de mai înainte – de la cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin, care au definit și au folosit termenul „rumân”. Dar să revenim la 26 octombrie, ziua când s-a născut, în anul 1624, Mitropolitul Moldovei Dosoftei, de la care avem prima operă poetică în limba română – Psaltirea în versuri, lucrată cu lungă osteneală, în mulți ani, după cum mărturisește ostenitorul: „…pre versuri tocmită, în cinci ani foarte, cu osârdie mare…”. După cronicari, după eruditul Mitropolit Dosoftei, ne vine luminatul spirit, domnitorul Dimitrie Cantemir, născut tot în această zi, 26 octombrie 1673. E primul român de talie europeană, membru al Academiei de Științe din Berlin. Recurg iarăși la remarca academicianului Ioan-Aurel Pop, care găsește o motivație a „rătăcirii” lui Dimitrie Cantemir în Rusia: „…s-a dus în pribegie în Rusia nu ca să slujească imperiul țarului Petru, ci ca să vadă un experiment intelectual unic: translatarea modelului occidental în răsărit. …S-a rătăcit între timp și nu s-a mai putut întoarce între ai lui, dar nu s-a dus pentru mare admirație față de vechiul model al Rusiei pravoslavnice, care nu fusese chiar un model”.

Călătorind prin istorie, ajungem la un timp mai apropiat de noi, pe pământul pe care pășim, aici la noi în nordul Bucovinei. În cimitirul vechi din Cernăuți odihnește unul din cei mai mari înaintași ai Bucovinei, istoricul Dimitrie Onciul. Născut la Straja, la 26 octombrie 1856, și-a făcut studiile la Cernăuți, unde după Universitatea din Viena a predat istoria în limba română la o școală din Cernăuți. Apoi și-a împlinit destinul, ca om de știință și patriot român, la București. Timp de 20 de ani a condus Arhivele Statului. Din 1920 până în 1923 a fost președintele Academiei Române. Steaua vieții i s-a stins la București, dar a fost înmormântat la Cernăuți. Deși cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o în capitala României, ultima sa dorință a fost să-și doarmă somnul de veci în pământul Bucovinei.

Știu că nu s-a ales special această zi, însă mi se pare o vrere a divinității că chiar la 26 octombrie, de data nașterii lui Dimitrie Onciul, a început restaurarea criptei sale, domnul Laurențiu Dragomir, președintele Asociației pentru Protecția Patrimoniului, sosind special din București la Cernăuți pentru a coordona această lucrare. În sfârșit, după numeroase demersuri din partea Societății „Golgota”, conduse de Vasile Rauț, după o perioadă dificilă de punere la punct și aprobarea de către autoritățile orașului a documentației tehnice, a început restaurarea criptei. Amintim că la anul se împlinește un secol de la moartea renumitului istoric Dimitrie Onciul, eveniment ce a grăbit demararea proiectului de restaurare a mormintelor mai multor mari personalități. Menționăm că acest proces a căpătat sorți de izbândă după vizita la Cernăuți a secretarului de stat al DRP, Gheorghe-Florin Cârciu, cu implicarea activă a Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.

Nu vom dispărea ca români atât timp cât România nu uită de neamul nostru din morminte. Așa a fost vrerea Celui de Sus: să fie ziua de 26 octombrie destinată cimitirelor. Misiunea diplomatică a României la Cernăuți în frunte cu Excelența Sa Irina Loredana Stănculescu, după ce l-a condus pe ultimul drum pe compatriotul Ilie Zegrea, cel mai profund, mai zbuciumat și miruit cu talent poet al românilor din Bucovina, s-a oprit la mormântul ilustrului istoric Dimitrie Onciul din cimitirul vechi din Cernăuți. Acolo i-am găsit pe domnii Vasile Rauț și Laurențiu Dragomir de la Asociația pentru Protecția Patrimoniului București. Precizăm că domnul Laurențiu Dragomir, care a depus mari eforturi pentru apropierea acestui moment, este expert restaurator. Cripta lui Dimitrie Onciul este prima, din cele 16 incluse în prima etapă a lucrărilor de renovare, pentru care Societatea „Golgota” în parteneriat cu Asociația pentru Protecția Patrimoniului București, reprezentată de Laurențiu Dragomir, au obținut finanțare de la DRP. Pentru celelalte urmează să fie căutate finanțări. Istoricului Dimitrie Onciul i s-a acordat prioritate nu doar în virtutea faptului că se împlinesc o sută de ani de la trecerea sa în eternitate, ci datorită meritelor de excepție în fața poporului și istoriei României, în special la sporirea prestigiului românilor din Bucovina.  Doamna Consul General Irina Loredana Stănculescu și membrii echipei consulare – dl Claudiu Laurențiu Ciocan, consul general de carieră, dl Florin Stan, referent principal, au consemnat importanța începerii unei adevărate opere de renovare a vechilor cripte românești din acest istoric cimitir. Doamna Consul General și-a exprimat părerea că ar fi bine să se termine lucrările până la Ziua Națională a României și să venim la acest mormânt așa ca la mormântul lui Aron Pumnul. Un minut de reculegere au păstrat diplomații români la cripta unde odihnește George Galin, consul al României la Cernăuți în perioada austriacă (n. 1865-d. 1921). Cripta e într-o stare rău deteriorată și necesită un proiect aparte de restaurare, după cum a observat dna Irina Loredana Stănculescu.

Lăsând la o parte toate formalitățile deja depășite și cele ce pot să mai apară, ceea ce am văzut la mormântul lui Dimitrie Onciul e o dovadă de necontestat că orice e cu putință, dacă există voință și implicare.

Maria TOACĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s