Cu alese sentimente de dragoste și speranță ne-a adunat Ziua Națională a României la Cernăuți – de Sfântul Andrei, în preajma celei mai frumoase sărbători a tuturor românilor. Era frig afară, dar multă căldură în inimile noastre în această unică zi, când rostim cu mai multă mândrie „Noi suntem români!”. Or, ştim şi simţim că nu suntem nişte orfani abandonaţi, că avem aproape la numai câţiva kilometri distanţă o Mamă care ne ţine la inima ei şi nu ne va lăsa să ne pierdem cu totul. Ca cea mai frumoasă amintire istorică vine la românii din Cernăuţi Ziua Naţională a României, când toate drumurile duc spre monumentul protectorului spiritual, Mihai Eminescu, iar speranţele ne sunt îndreptate spre Bucureşti, de unde primim susţinere pentru integrarea în familia europeană.
Scăldată în lacrimi de sublimă bucurie a fost ziua de 1 decembrie 1918. Era zi de duminică, de odihnă şi reculegere duhovnicească pentru creştini şi de mare sărbătoare pentru tot neamul românesc, pornit într-un marş triumfal spre Cetatea de Scaun a lui Mihai Viteazul. Era prima zi de iarnă, neobişnuit de geroasă şi cu viscol cumplit, de parcă întreaga istorie a românilor, bântuită de furtuni nordice li se aşternea drumeţilor în cale. Dar nimic nu mai putea să-i oprească. Sute de mii de români – din Bucovina, Basarabia şi toate colţurile ţării – s-au încins în Hora Mare la Alba Iulia și toţi credeau fierbinte că trăiesc Ziua când li se hotărăşte soarta pentru vecie.
Avem la Cernăuți oaza noastră de românism, Consulatul General al României, care de la data inaugurării, 28 mai 1999, ne dăruiește bucuria acestei sărbători, Ziua Națională a României, fiind marcată la Cernăuți odată cu deschiderea misiunii diplomatice române. Anul acesta diplomația română încununează o triplă sărbătoare – 160 ani ai Ministerului de Externe, un sfert de secol al Consulatului de la Cernăuți, Ucraina, și 130 ani de la înființarea Consulatului Regal al României la Cernăuți. Anul trecut, respectând restricțiile impuse de pandemie, Consulul General, Irina Loredana Stănculescu, a avut ingenioasa idee să ne adune la Muzeul de arhitectură populară, la o frățească reuniune. S-au încins hore, s-a cântat și s-a dansat ca în timpurile cele mai bune. Acum trecem prin încercări extraordinar de grele. Nu e timpul pentru cântece și horele de altă dată în Ucraina. Însă nu se putea să nu ne strângem laolaltă în aceste zile sfinte pentru români, mai ales la Cernăuți, unde îl avem pe Eminescu, și morții din morminte ne strigă să nu uităm.
Sincronizaţi la solemnităţile Ţării, cu inimile în trei culori, ne-am adunat la statuia lui Eminescu, având printre noi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Implicat activ, alături de Consulatul General al României la Cernăuți, la derularea evenimentului, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, dl Vasile Bâcu, a dirijat depunerea de flori la monumentul Poetului.
La noi primul drum, la toate sărbătorile, e spre Eminescu, locul unde ne întâlnim frate cu frate, așa ca și la această sărbătoare, când ne-am revăzut cu stareța Sf. Mănăstiri Voroneț, stavrofora Gabriela Platon, cu directorul Bibliotecii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, dr. Sanda-Maria Ardeleanu, cu parlamentarul Florin Pușcașu, bucureșteanul cu rădăcini bucovinene, Dan Filimon, și alți prieteni ai românilor cernăuțeni. În spiritul tradiției încetățenite de primii diplomați români la Cernăuți, drumul de flori s-a așternut și spre statuia lui Taras Șevcenko, unde au fost aprinse lumânări în memoria eroilor care și-au jertfit viața pentru suveranitatea Ucrainei.
Dramatismul zilelor de război și-a lăsat amprenta în derularea festivității ce a urmat la Palatul Național, care a început cu minutul de reculegere. O nuanță de tristețe s-a revărsat și din vocea Carolinei Jitaru, jurnalista și cântăreața în postură de moderatoare. Alături de echipa sa – consulii de carieră Laurențiu Ciocan, Nicolae Dan Constantin, referentul principal Florin Stan, gazda evenimentului, Excelența sa Irina Loredana Stănculescu, ne-a îmbrățișat cu zâmbetul și cuvintele de dragoste pentru comunitatea noastră, cu respectul pentru poporul ucrainean. Cuvinte de gratitudine pentru România și poporul român i-au fost adresate din partea Administrației Militare Regionale, în persoana viceguvernatorului Aliona Atamaniuk, Consiliului Regional – adjunctul președintelui, Myhailo Pavliuk, primăriei or. Cernăuți – secretarul Consiliului Orășenesc, Serhii Dobrjanski. Îndeosebi, s-au întipărit mulțumirile reprezentantului conducerii orașului, care a menționat că România acordă Ucrainei nu o mână, ci două mâini de ajutor. Cu propuneri de a dezvolta și consolida acest ajutor prin derulare de proiecte transfrontaliere comune a venit Cezar Grozavu, șeful Biroului regional pentru cooperare transfrontalieră Suceava. Consiliera dr. Sanda-Maria Ardeleanu a convenit deja cu șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, Cristina Paladean, în privința colaborării academice și ajutorului necesar studenților români de la universitatea cernăuțeană. O surpriză frumoasă i-a făcut dnei Irina Loredana Stănculescu, prof. Ioan Ițco de la Câmpulung Moldovenesc, inițiatorul proiectului de popularizare a personalităților cu renume „Din Boian la Vatra Dornei”. De asemenea, cu un cadou frumos s-a prezentat criticul literar Ștefan Hostiuc, care a consacrat Consulatului General un număr al revistei „Mesager bucovinean”. De menționat hărnicia lui Ștefan Hostiuc, redactorul-șef al publicației, care, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a scos la lumină încă trei numere, dedicate românilor din sudul Basarabiei și destinului Bisericii românești în regiunea Cernăuți.
Surprizele au continuat și din partea Consulului General, care a înmânat Diplome de Excelență pentru merite deosebite în promovarea spiritualității românești, a culturii, tradițiilor și limbii române în teritoriul arondat misiunii diplomatice. Printre primii au fost numiți secretarul de stat, Gheorghe Florin Cârciu, Departamentul Românilor de Pretutindeni, și Radu Cosma, director la DRP, care acordă o amplă susținere comunității românilor din regiunea Cernăuți. De asemenea, Titlul de Excelență îl merită pe deplin sponsorul lucrărilor de restaurare a Palatului Național, dl Virgil Profeanu, angajat să sponsorizeze și restaurarea Casei lui Aron Pumnul. Printre laureații din acest an ne-am bucurat s-o vedem pe stareța Mănăstirii Voroneț, ctitorie a Marelui Ștefan, care-i ca o inimă a românimii, stavrofora Gabriela Platon. Din fruntașii comunității noastre s-au învrednicit de noblețea titlului de excelență Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, avocații Liviu Rusu, Eugen Patraș și Iosif Cernușca, profesorul emerit, rapsodul Bucovinei, Nicolae Mintencu, gospodarul de la Oprișeni, Ilie Bezușcu, jurnalista Carolina Jitaru, care s-a remarcat și ca laureată a Festivalului „Crizantema de Aur”. Dar și mai mare bucurie le-a adus sărbătoarea, acum, la începutul lunii cadourilor, elevilor din școlile cu limba română de predare, învingători ai concursului de eseuri consacrate Patriei. M-am bucurat s-o revăd în echipa selectă a premiaților pe profesoara de română din Probotești, Tatiana Tutunaru, cu nepoțica Sofia, pe preotul Bisericii de la Horecea Urbană, părintele Pavel cu feciorașul, pe alți buni cunoscuți. Menționăm că cei tineri au fost favoriții sărbătorii, doamna Consul General având grijă să le pună în evidență talentele. Relevantă a fost expoziția de pictură a tinerilor maeștri ai penelului – Constantin Purici și Mihai Zaidel. N-a lipsit una din cele mai strălucitoare steluțe din constelația instrumentiștilor – naista Patricia Ivaneț, susținută de îndrumătorul ei, maestrul Nicolae Hacman. Ode graiului matern i-au cântat consacrații Gheorghe Posteucă și Dumitru Caulea, peste toate tronând vioara lui Nicolae Hacman. Stareța Gabriela cu monahia Teodora au dat glas colindelor, vestind Nașterea Mântuitorului. Li s-au alăturat părintele Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineț, și alte voci, Vestea Minunată cuprinzând orașul, înseninând înserarea cu speranțe și gânduri bune.
MULȚUMIM PATRIEI ISTORICE PENTRU CĂ E ATÂT DE APROAPE DE NOI!
E încă sărbătoare în sufletele noastre, ne mai vibrează în inimi cuvintele „La mulți ani, România!”. Am spus și am scris nu o dată că pentru noi, românii băștinași din afara granițelor, România e cu totul altfel decât a celor din Țară. Spre deosebire de cei care nu știu ce înseamnă să ai o Patrie istorică, nouă ne este dragă România și nu-i înțelegem pe conaționalii care caută o strungă să fugă cât mai departe. Am privit cu dor dincolo de sârma ghimpată, când ne despărțeau ziduri de nepătruns. Știu cum plângeau părinții când auzeau o vorbă românească la radio, cum aprindeau o lumânare și flacăra se stingea de la lacrimile lor, când le venea vestea că dincolo le-a murit o soră, un frate, un părinte. Ne-a fost dragă România când încă nu venea la noi cu atâta generoasă susținere. Însuși faptul că exista pe hartă ne era un reper pentru a rezista vicisitudinilor istoriei. Trăind sub vremuri, vorba cronicarului, simțim pe viu, nu doar din cărți și mărturiile generațiilor trecute, dezastrul războiului. De fapt, începând cu anul 1940, n-au fost nicicând timpuri prea bune pentru românii înstrăinați.
Am rezistat, având Patria istorică aproape. E întocmai cum am auzit de la secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe-Florin Cârciu, în timpul vizitei din luna mai a.c. la Cernăuți: „Numai împreună putem fi buni români”. În aceste zile tragice pentru Ucraina susținerea din partea statului și poporului român se manifestă prin diverse modalități – ajutor umanitar cu medicamente și produse alimentare, adăpostirea refugiaților. Oprirea agresiunii și instaurarea păcii sunt obiective prioritare, însă aceasta nu înseamnă că trăim numai cu pâine și la pâine, că am abandonat interesele noastre naționale. De aceea e foarte important și ne bucură susținerea proiectelor de interes național pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, precum și a tuturor românilor din Ucraina. În special, Societatea „Golgota” a Românilor din Ucraina este recunoscătoare și mulțumește DRP pentru contribuția la îmbogățirea colecției bibliotecii cu două cărți și două filme, ce-și au drept obiectiv cercetarea tragediilor trecutului și popularizarea adevărului despre suferințele românilor din actuala regiune Cernăuți. Comemorând 80 de ani de la deportările în masă ale românilor din regiunea Cernăuți în Siberia și Kazahstan, am lansat volumul „Neamul nostru de martiri”, inițiind astfel colecția Bibliotecii „Golgota”, care include investigații și documentare pe teren, cercetări în arhive, materializate și în cele două filme ale președintelui Vasile Rauț – „Cireșe amare” și „Mărturisesc supraviețuitorii foametei”. Datorită susținerii DRP a apărut un nou volum, „Tragice despărțiri, cutremurătoare întâlniri”, despre catastrofala risipire a românilor, nevoiți în primii ani de ocupație să-și părăsească vetrele natale. Vedem astăzi că acest subiect dureros al refugiului revine în actualitate, suntem martorii unor drame cutremurătoare ale refugiaților din regiunile ucrainene unde au loc lupte crâncene. Reapar istorii de viață ce reflectă solidaritatea românilor față de oamenii năpăstuiți de război. Câteva milioane de ucraineni s-au refugiat în țările UE, dintre care sute de mii în România. Românii din ținutul Cernăuților mai poartă în suflet, ca pe o rană vie drama refugiului din 1940-1941.
A doua carte, tipărită în baza proiectului, transmite un mesaj dintr-o lume mistuită de suferinţe, vine cu mărturii despre cum Eminescu ne menține ființa națională. Mesajul „iubit și răstignit la Cernăuți” și-a găsit expresie în conținutul cărții întitulate „Veșnic adăpost al ființei noastre”. La Cernăuți, mai mult decât oriunde, apropierea de Eminescu îi face pe români mai puternici, mai rezistenţi în faţa încercărilor de moarte.
Maria TOACĂ
Fotografii de Nicolae HAUCĂ
Gazeta de Herța 