Cimitirul vechi din Cernăuţi de la Horecea, unde îşi au locul de veci personalităţi marcante ale neamului – savanți, artiști, profesori, muzicieni, medici, preoți, teologi, oameni politici și familii boierești, ne va convinge că acest cimitir este un adevărat Panteon al Bucovinei.
Se află multe cripte, monumente şi capele ale familiilor din Bucovina. Ele sunt un cult istoric, după ele noi aflăm cine a găsit acolo veşnica odihnă. După aceste monumente istorice se pot face cercetări profunde ca obiecte de patrimoniu arhitectural. În cimitir se află o Capelă în stilul neoromânesc în cinstea Aviatorilor căzuți într-o Catastrofă aviatică militară la Gherla.
Câteva date din istoria cimitirului vechi din Cernăuți:
De la înființare și până astăzi orașul Cernăuți a avut mai multe cimitire. Pe timpul Moldovei medievale orașul își îngropa morții în apropierea bisericilor. La 1775, când Cernăuțiul este răpit împreună cu cea mai frumoasă și prețioasă parte nordică de la trupul Moldovei de către Imperiul Austro-Ungar, orașul avea 4 biserici de lemn: Biserica Sf. Nicolai, Biserica Sf. Treime, Biserica Vămească (a boierului Leca) și Biserica Domnească (ctitorită de domnitorul Nicolae Mavrocordat). Ceva mai târziu au apărut cimitire mai departe de biserici și de casele locuitorilor, care se conformau cerințelor noilor reguli sanitare. Astfel a fost creat un cimitir pentru morții de confesiune mozaică (pe povârnișul situat între actualele străzi Principale, Mozart și Odesei) și altul pentru creștinii ortodocși și romano-catolici (pe 2 parcele care se aflau între actualele străzi L. Ukrainka, Dragomanov, B. Hmelnițki și Kievului).
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea se naște ideea realizării unui nou cimitir fastuos, după modelul european. La începutul anului 1866, imediat după moartea lui Aron Pumnul, care a fost înmormântat încă în cimitirul vechi, autoritățile orașului acceptă deschiderea unui nou cimitir în afara orașului, la marginea suburbiei Horecea. Planul cimitirului a fost realizat de inginerul Relli, care reprezenta o treime din suprafața actuală de 14 hectare. În 1884, compania Tauberg a efectuat lucrări de drenaj pe locul cimitirului, din păcate, ele fiind primele și ultimele lucrări în această direcție.
Timp de peste 50 de ani de la deschiderea noului cimitir rudele celor înmormântați în cimitirul vechi au avut posibilitatea să deshumeze rămășițele pământești ale celor dragi și să-i reînhumeze în cel nou. Această soartă au avut-o mai multe personalități, printre care și A. Pumnul, a cărui rămășițe pământești au fost reînhumate în noul cimitir la 1886, când pe mormânt a fost ridicat și un frumos monument cu basorelieful cărturarului.
Peste mai bine de 100 de ani de la deschiderea lui cimitirul de pe str. Zelena nu mai putea face față necesităților de înmormântare și autoritățile deschid un nou cimitir în afara orașului, la marginea cătunului Hadilău, parcelă ce a fost cumpărată de la colhozul „28 iunie” din satul Cuciurul Mare.
Trebuie să menționăm faptul că nu doar pitorescul și diversitatea arhitecturală a monumentelor funerare fac din acesta un punct de interes, cât mai ales numărul impresionant de mari personalități românești care au fost înmormântate aici. De aceea, o plimbare în cimitir este mai mult un prilej de reflecție asupra vieții, nu doar un moment trist, solitar și îngândurat. De fapt, acest oraș mort este un purtător al istoriei vii, pentru că este ca o oglindă care reflectă lunga istorie a acestui mult pătimit ținut strămoșesc.
Revenim la istoria Capelei Aviatorilor, construită în anul 1939 de Radomskyi Ioan, directorul Fundației pentru Aviatori, la un an de la Catastrofă, pentru pomenirea și amintirea fiului său Radomskyi Orest, locotenent de aviație din flotila aviației de gardă Cluj, căzut la datorie într-un accident de aviație, la 21 decembrie 1938, lângă Gherla, în serviciul Patriei. Capela s-a păstrat în cimitirul din Cernăuți, fiind vandalizată pe interior, iar criptele golite de oseminte. Deasupra ușii de la intrare este fixată o placă de marmură, pe care a fost sculptat un avion și incrustat următorul text în două limbi în română și ucraineană. Vom prezenta varianta română: ACESTĂ CAPELĂ, ZIDITĂ ÎN ANUL 1939 DE RADOMSKYI IOAN DIRECTORUL… RĂZBOI LA FUNDAȚINE PENTRU AVIATORI, SPRE VECINICA POMENIRE A NEAMULUI SĂU DIU RADOMSKY OREST, LOCOT. AV. DIN FLOTIL. AVIAȚ. DE GARDĂ CLUJ, MORT ÎNTRU-UN ACCIDENT DE AVION ÎN ZIUA DE 21.12.1938 LÂNGĂ GHERLA-CLUJ, ÎN SERVICIUL PATRIEI.
Despre această catastrofă aviatică au scris două ziare: „Pesti Naplo” și „Universul” la 1938.
Trebuie de menţionat că în anul 1938 a fost o iarnă grea în România.
Despre iarna anului 1938 din România, ziarele vremii scriau că era una foarte grea. Atât de rece era vremea, încât lupii au coborât din pădurile muntoase și au intrat în sate, în căutarea hranei. Frigul teribil ar fi fost cauza unui accident aviatic, soldat cu doi morți.
Sub titlul „Iarnă severă în Europa, Crăciun alb la Paris și Londra”, ziarul „Pesti Naplo”, care apărea la Budapesta, scria în ediția din 28 decembrie 1938 că peste Europa domnește o iarnă grea.
De Crăciun, parizienii s-au trezit cu străzile acoperite de zăpadă, așa cum nu se întâmplase de mult timp. Crăciun alb a fost și la Londra, iar peste ocean, în America, ninsorile căzute au provocat o mulțime de accidente.
Ziarul mai scria, citând ştirile care soseau din București și din Transilvania, că s-a dezlănțuit un viscol teribil, care a întrerupt rețeaua de telefonie în mare parte din țară. Minus 29 grade la Gherla, scria cu litere mari pe 24 decembrie ziarul „Universul”. „De 12 ore, bântuie în localitate şi împrejur un ger groaznic. Temperatura a scăzut brusc până la 20 grade, la care deocamdată se menţine, spre deznădejdea oamenilor nevoiaşi.
Un avion de vânătoare, de la flotila de aviaţie Someşeni, a căzut azi, la ora 10 dimineață, lângă Gherla. Ofiţerul observator Radomschi şi adjutantul pilot Dinu Aurel au fost omorîţi. Ofiţerul era originar din Cernăuţi. Accidentul s-ar datori unei pene de motor. Avionul este complet sfărâmat.
De la Cluj a sosit comandorul Nemescu, care face cercetările.
Același ziar a revenit a doua zi cu detalii. Cum s-a prăbuşit avionul „Set“ lângă Gherla – Noi amănunte.
Ieri la ora 10 dimineaţa un avion de vânătoare de la flotila de aviaţie Someşeni s-a prăbuşit lângă podul de fier, din dreptul comunei Mintiu.
Căderea avionului a fost observată chiar din oraş şi imediat s-a pornit la locul accidentului cu maşini.
Locuitorul Alexandru Bunea, din Buneşti, care se afla la 200 m de locul unde a căzut avionul a alergat să dea ajutor piloţilor.
Truda i-a fost zadarnică, însă, căci piloţii, care erau sub sfără-măturile avionului, nu mai dădeau semne de viaţă.
Imediat au sosit apoi d. Oniţiu, şeful poliţiei din Gherla şi şeful postului de jandarmi din Mintiu şi vreo câteva sute de curioşi.
La faţa locului au mai venit unii: col. Petrescu, prefectul judeţului, însoţit de d. căpitan Ştefănescu şi primprocuror Spireanu, comandor Cernescu, comandantul flotilei, comandor Radu şi medicul Diașcov.
Deşi avionul s-a prăbuşit numai de la 10-20 m înălţime, aparatul care era un „Set“ de vânătoare s-a sfărâmat complet, făcând o gaură adâncă în pământ.
De sub sfărămăturile avionului au fost scoşi sublocotenentul aviator Orest Radomschi, în vârstă de 23 ani, originar din Cernăuţi, şi adjutantul pilot Dinu Aurel.
Trupurile aviatorilor erau origibil mutilate şi fără capete, care leau fost complet zdrobite, creierii fiind împrăştiaţi îm-prejur, pe o distanţă de câţiva metri.
La mâna ofiţerului Radomschi s-a găsit ceasul de mână, oprit la ora 10 fără 2 minute, data exactă a prăbușirii.
Săteanul Alexandru Bunea, care, cum am spus, se găsea lângă locul accidentului, povestește următoarele: După ce avionul a evoluat deasupra Gherlei a început să se coboare, făcând să se audă pocnituri în tempo neregulat.
Avionul a scoborât până la câţiva metri de pământ, voind să aterizeze, dar negăsind loc potrivit, s-a ridicat din nou câţiva metri de pământ, voind de pe podul de fier să facă un viraj înapoi, întrucât în faţă nu mai avea teren potrivit de aterizat.
Dar în momentul acela avionul s-a răsturnat, coborând vertiginos cu elicea în pământ.
La atingerea cu pământul s-a auzit o bubuitură formidabilă, din cauza exploziei rezervorului de benzină.
În urma cercetărilor făcute și a mărturiilor martorilor, s-a ajuns la concluzia că avionul s-a prăbuşit din cauza unui defect al motorului şi a pierderii de viteză.
Ambii aviatori erau necăsătoriţi şi făceau ultimul zbor înainte de sărbători.
Rămăşiţele nefericiţilor zburători au fost transportate la Someşeni și apoi la Cernăuți.
Bibliografie:
1. Doru Ropceanu. Necropola Cernă-uților. Facebook (2023) http://surl.li/ghrsd
2. Iulian Rusunovschi. Războiul Monumentelor: Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord, Transnistria din perioada 1918-1944. – Chișinău 2018. Editura Cu Drag. – P. 640
3. GHERLAINFO (2017): Un avion militar s-a prăbuşit în 1938 la Gherla, doi piloți au murit. Alte evenimente aviatice în timp: http://surl.li/ghsbd
4. „Pesti Naplo” 28 decembrie 1938. „Iarnă severă în Europa, Crăciun alb la Paris și Londra”.
5. „Universul” 24 decembrie 1938. „Minus 29 Grade la Gherla, scria cu litere mari pe ziar”.
6. „Universul” 24 decembrie 1938. „Avion prăbușit lângă Gherla”. Doi aviatori morți.
Drd. Vladimir ACATRINI,
preşedintele Societăţii Bibliotecarilor Bucovinei din Cernăuţi
Gazeta de Herța 