„Am planat pentru mâine…”

Cultivarea limbii române a fost mereu în atenția lingviștilor, a cadrelor didactice, a celor care activează în domeniul mijloacelor de informare în masă. Dar însușirea corectă a limbii, cunoașterea sensurilor cuvintelor, a regulilor ortografice reprezintă nu numai preocupări ale specialiștilor în domeniu, ci și îndatoriri ale fiecărui vorbitor. Problema nu constă în utilizarea regionalismelor sau a arhaismelor. Astfel de cuvinte, folosite atunci când este într-adevăr nevoie de ele, dau un plus de expresivitate vorbirii și scrierii (dacă este nevoie). În schimb, preluarea unor elemente din alte limbi, atunci când limba română dispune de termeni care să denumească acea realitate sau crearea unor termeni după model străin, nefiresc limbii române, reprezintă greșeli grave. 

Multilingvismul de durată reprezintă un mediu „favorabil” unor astfel de abateri de la normă. Vorbitorii își însușesc termeni străini, uneori chiar îmbinări libere sau îmbinări stabile de cuvinte, alteori se imită structura internă a unui cuvânt. Decenii la rând, românii din Ucraina au vorbit rusește și treptat au preluat cuvinte, expresii, structuri gramaticale, fără să le adapteze la sistemul limbii române. Astfel, românii au început să vorbească „pe românește” și nu în limba română. Anii au trecut, dar problemele au rămas. 

Una dintre abaterile de la normă, des întâlnite nu numai în vorbire, ci și în scriere, este folosirea incorectă a verbului a plana. Un enunț des întâlnit este „Am planat lecția pentru mâine.”, în care vorbitorul a confundat verbele A PLANA și A PLANIFICA. Sunt două verbe distincte, care exprimă acțiuni diferite. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) indică mai multe sensuri ale verbului a plana, cele mai frecvente fiind:„1. A pluti sau a se menține în aer cu aripile întinse, aproape nemișcate (despre păsări); a pluti în aer pe o traiectorie care face un unghi mic cu orizontala (despre planoare); a coborî (cu motorul oprit sau cu viteza redusă) pe o traiectorie cu pantă mică(despre avioane). 2. A întrece prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare; a domina”. Uneori verbul este folosit și cu sens figurat: „a domina prin importanță, prin superioritate etc.;a amenința să se întâmple; a fi iminent”. Pentru verbul a planifica, sensurile propuse de dicționare sunt: „1. A întocmi un plan; a programa, a organiza și a conduce pe bază de plan; a organiza o activitate, întocmind planul după care să se desfășoare diferitele ei faze. 2. A determina cantitatea de materiale, materii prime necesare unei activități. 3. A repartiza timpul de muncă (pe diferite ramuri de activitate). A prevedea, a include într-un plan.” 

În limba română, verbele au și un echivalent subtantival, numit „infinitiv lung”. Este vorba despre cuvinte care exprimă numele acțiunii (a citi – citire, a alerga – alergare etc. ). În cazul celor două verbe, dicționarele recomandă formele planare (cu sensurile corespunzătoare: „1. Plutire sau menținere în aer a unei păsări cu aripile aproape nemișcate. 2. Plutire în aer a unui plan orcumotoruloprit. 

 3. Zbor cu motorul oprital unui avion. 4. Coborâre a unui avion cu motorul redus sau oprit și cu viteză redusă, pe o traiectorie cu pantă mică. 5. (Rar) Dominare a lucrurilor sau a ființelor din jur datorită înălțimii”) și, respectiv, planificare (1. „Acțiunea de a planifica și rezultatulei. 2. Elaborarea planurilor conform cărora urmează să fie executate anumite lucrări, activități; document care conține o asemenea activitate”). 

Ținând cont de recomandările dicționarelor, putem observa că verbele a plana și a planifica au sensuri total diferite. Astfel, vom putea spune: Avionul a planat deasupra munților. Ei au planificat o excursie la munte. Sunt greșite enunțuri precum: „Am planat lecția pentru astăzi”. „Voi plana această temă pentru mâine”. Variantele corecte sunt:Am planificat lecția pentru astăzi. Voi planifica această temă pentru mâine. De asemenea, sunt greșite îmbinările planare calendaristică și planare calendaristică, formele corecte fiind planificare calendaristică și planificare teritorială. 

Felicia VRÂNCEANU, doctor în fillologie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s