Mărțișorul: alb și roșu — pace și dragoste

Însăși Bunul Dumnezeu a vrut ca ziua de duminică, 1 martie, să fie una de primăvară nu numai în calendar, dar și mai însorită decât altele. Măr­țișorul – zi de sărbătoare națio­nală, ce-i drept neproclamată de vreo lege de stat, inclus însă în Lista Reprezen­tativă a patrimoniului cultural imate­rial al umanității, decizie luată în cad­rul ședinței UNESCO ținută  în Coreea de Sud.

„Primiți în dar un mărțișor”

Este sărbătorit în întregul areal românesc și nu numai, ținând cont de faptul că Mărțișorul face parte din sărbătorile îndrăgite și de bulgari, macedonieni, sârbi… Și încă ceva: nu primul an observ că mulți ucraineni din nordul Bucovinei se felicită în această zi „Z Mărțișorom tebe!” și e frumos. Mai ales că și anul acesta Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi (președinte Vitalie Zâgrea), în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuţi, a organizat  acțiunea stradală „Primiți în dar un Mărțișor”, acest proiect cultural, fiind ajuns la cea de-a patra ediție. În cadrul ei elevi de la Gim­naziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuți și de la școlile cu predare în limba română din comuna Mahala, împreună cu membrii Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, au pregătit peste 1000 de mărțișoare și felicitări scrise în cinci limbi (română, ucraineană, poloneză, germană și idiș) cu prilejul sosirii primăverii, care au fost distribuite cernăuțenilor și oaspeților orașului. 

Un sfert de veac spre bucuria tuturor

Tot în această zi în capitala istorică a Bucovinei a avut loc și cea de a XXV-a ediție a Festivalului tradițional „Mărțișor”, organizat de Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Ca și mulți ani la rând, sala Palatului Academiei de Medicină din Cernăuți nu a  avut locuri libere, iar lista participanților a fost impresionantă.

În cuvântul său de deschidere a ediției jubiliare a Fesivalului primăverii, Vasile Bâcu, președintele SCLRB „Mihai Eminescu”, a remarcat că „cea mai frumoasă „epidemie” pe care a observat-o în ultimile zile, este „epidemia Mărțișorului”.  În centrele raionale, în satele noastre românești, în Cernăuți au  avut loc mai multe festivaluri dedicate Simbo­lului Dragostei, Păcii, Tinereții, Renașterii… Anume acestea sunt caracteris­ticile principale ale Mărțișorului pe care le moștenim încă din antichitate, fapt dovedit științific prin săpături arheologice. De asemenea în cuvântul de deschidere a Festivalului, Vasile Bâcu a adus mulțumiri scriitorului Ilie T.Zegrea, care fiind președinte al Societății „Mihai Eminescu” acum douăzeci și cinci de ani, a inițiat și a organizat prima ediție a Festivalului.

Lumea prezentă în sală și în scenă a fost felicitată cu ocazia sărbătoririi Mă­r­țișorului de către doamna Irina-Loredana Stănculescu, care a sprijinit desfă­șurarea Festivalului, iar împreună cu ministrul-consilier Edmond Neagoe au bucurat doamnele cu zeci, poate chiar sute de flori…

Sute de mărțișoare a  dăruit în această zi nordbucovinenilor și Daniel Popescu, deputat în Parlamentul României, vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Nu au lipsit felicitările nici din partea autorităților locale rostite de Iulia Saftenko, șefa Direcției de cultură a Consiliului orășenesc Cernăuți.

Ne-au bucurat cu prezența lor și bunii noștri prieteni: de la Rădăuți a fost prezentă o delegație din partea Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în frunte cu președintele Gheorghe Dolinschi, iar din județul Botoșani — o delegație din partea Aso­ciației „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța” condusă de președintele acesteea prof. dr. Vasile Adăscăliței.

Mărțișoare vesele, mărțișoare de suflet

Au urmat peste două ore de cântec și dans românesc prezentate cu dragoste de artiști amatori din regiunea Cernăuți. Rând pe rând prezentatoarea Nicoleta Petriuc a invitat în fața publicului colective și soliști din diferite localități ale regiunii.

După tradiție primul a intrat în Festival corul „Dragos Vodă” al Societății „Mihai Eminescu”, dirijat de Dumitru Caulea, care mai târziu revine în scenă ca autor și interpret într-un duet de excepție cu interpreta Carolina Jitaru. De două decenii nu lipsesc de la activitățile românești nici „Fetele din Bucovina”.

Nu au lipsit nici colectivele sau inter­preții din școli, care sunt viitorii păstrători ai tradițiilor noastre, avându-i în scenă pe discipolii  școlilor nr.10 și 17 precum și Gimnaziului nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, formații promițătoare din Costiceni, Probotești, Mahala, Oprișeni.  Nu pot fi evitate numele elevilor interpreți Sofia și Anastasia Poclitari, Carolina Vicovan, Anastasia Marina, Diana Verenca și Vadim Ursuleac…

Poetul, epigramistul Emil Ianoș de la Rădăuți a înveselit sala cu mai multe epigrame despre mărțișor.

Ala Caștelean a interpretat un minunat cântec din repertoriul Sofiei Rotaru pe versurile poetului Grigore Vieru, de la nașterea căruia recent am marcat 85 de ani.

Cu buchete de cântece folclorice au bucurat inimile spectatorilor interpreții  Natalia Proțiuc și Vladimir Stratulat, iar Ansamblul folcloric „Dinastia” din Ceahor a rupt practic furtunoase aplauze ale publicului.

…ce frumos e când e pace…

Este un vers dintr-un cântec vechi pe care îl cunosc din școală. Câtă dreptate în el! Și de ce ar trebui să uităm de frați, de prieteni, de vecinii cu care e foarte bine să trăiești în pace. Atâta doar că stima și buna înțelegere tot trebuie să fie reciprocă. La începutul acestui reportaj am scris despre felicitările alcătuite în cinci limbi. Cu aceeași temă ași dori să mă apropii de final. Oaspeți ai Festivalului nostru a fost și Ansamblul „Cervona Kalîna” din orășelul Lujeni, raionul Chițmani, cu o biografie de trei decenii este condus în prezent de românul din Tereblecea Dumitru Semenovici. Și chiar dacă este cert faptul că toți membrii colectivului sunt etnici ucraineni, au interpretat cu măiestrie în limbile română și ucraineană „Să-mi cânți, cobzar” de Isidor Vorobchevici, de fapt așa cum a și fost scris acest cântec acum aproape două sute de ani…

Interpreta Larisa Belova, reprezentană a cominității evreești din Cernăuți a interpretat cântece în limba română, idiș și rusă! A fost aplaudată din plin în primul rând pentru faptul că ne-a amintit de vechea urbe în care fiecare trebuia să vorbească câteva limbi — cea maternă și a vecinilor săi. Și așa există Cernăuțiul de peste șase veacuri de atestare documentară, fără aspre legi de asimilare, fără intenții de a-l vopsi într-o culoare așa cum mai ales acum și-l doresc unii. Iar dacă asemenea intenții au și existat pe parcursul tulburătoarei sale istorii, ele s-au spulberat, păstrându-și diadema culturală și lingvistică precum și mantia sa cerească în culorile curcubeului, iar Larisa Belova, „Cervona Kalîna” și întregul „Mărțișor-2020” sunt un exemplu elocvent al acestui fapt.  A mai rămas s-o înțeleagă cei ce trebuie.

Nicolae Șapcă, vecepreședinte al SCLRB „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți