O carte consistentă lucrată cu dragoste

Recenta apariţie editorială „Proboteşti faţă de Racovăţ şi Mihai Viteazu” (Chişinău: S.n., 2019. – 244 p.) îi aparţine lingvistului Vasile Pavel, doctor habilitat în filologie, profesor universitar şi e dedicată memoriei părinţilor săi – Constantin şi Aglaia Pavel. 

 Prima constatare, care trebuie evidenţiată despre această realizare de ordin ştiinţific, e că dispune de o structură bine gândită şi reuşit executată.  Succintul „Cuvânt către cititor” este urmat de secţiunea „Ţinutul Herţa.  Repere de istorie, de identitate etnică şi culturală”, în care, după câteva observaţii generale, se relatează despre vechimea Herţei şi a satelor din jur, apoi despre anexarea acestui ţinut de către trupele sovietice şi despre oamenii de seamă, aceştia fiind plasaţi cu informaţii restrânse într-un tabel sintetic, ce se încheie cu note – surse bibliografice importante şi revelatoare.

În compartimentul despre anexare se constată că „invazia ruşilor a provocat timpuri vitrege”, se aduc ca exemple Masacrul, o oribilă tragedie, de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941), pagina însângerată de la Lunca şi Pogromul de la Ţânteni.  Sunt reproduse în acest sens câteva mărturii îngrozitoare.  Pe bună dreptate se accentuează în Precuvânt că istoria Proboteştelui este „scrisă uneori cu lacrimile durerii”. 

Partea mare a cărţii (peste o sută de pagini) o constituie istoria satului Proboteşti: poziţia geografică, relieful, reţeaua hidrografică, resursele naturale, ocupaţia, dinamica demografică, participarea la Primul război mondial, ocupaţia sovietică, foametea organizată, colectivizarea, începutul renaşterii naţionale, obiceiuri şi date calendaristice, limba şi tradiţiile folclorice ş.a.  Patrimoniul microtoponimic e plasat într-un compartiment separat completat cu locaşurile de închinare, şcoala ca lumină a vieţii şi oamenii de ştiinţă şi cultură.

 Lectura acestui compartiment o fac antrenantă nu numai datele de ordin istoric, geografic, social şi cultural, dar şi fragmentele literare şi folclorice (unele culese de etnologul Gheorghe Spătaru) despre limbă, tradiţii, sărbători, îndeletniciri agricole, locurile din jurul Proboteştilor, Războiul al doilea mondial.  Acestea finalizează cu o binevenită poezie a doamnei Silvia Caba-Ghivireac „Ultimul stejar din Codrii Herţei”.  Profilurile despre personalităţile proboteştene sunt scrise emoţionant şi însoţite de imagini fotografice.

Istoria bogată, complexă şi zbuciumată a satului Proboteşti, precum şi compartimentele mai modeste ca volum despre localităţile Racovăţ şi Mihai Viteazu – numite aşezări rurale roite din localitatea Proboteşti – sunt succedate de Note – referinţe la diverse izvoare bibliografice valoroase.  De notat că includerea în carte a acestor două sate, cu date de diverse natură din cadrul României, e determinată de conştiinţa unei datorii a autorului faţă de memoria colectivă.

Fiind un lingvist prestigios, cu o experienţă foarte bogată în explorările dialectale de teren, cercetătorul şi profesorul V. Pavel şi-a încheiat cartea cu câteva concepte personale privind tipologia motivaţiei unităţilor de nominaţie, limba şi tradiţiile folclorice din Ţinutul Herţa, geografia lingvistică românească în contextul cartografiei lingvistice romanice, destinul bucovinean în viu grai românesc (acest aspect e ilustrat, în linii mari, cu exemple din originalul şi uluitorul roman „20 de ani în Siberia.  Destin bucovinean” al Aniţei Nandriş-Cudla) şi reprezentări metaforice în procesul de creare a denumirilor, dar şi cu un montaj fotografic – edificii şi oameni din cele trei localităţi rurale luate în discuţie.

 În final, nu ne rămâne decât să-l felicităm călduros pe autor cu această realizare solidă citându-l: „Ne-am împlinit şi noi o datorie, în speranţa că se vor găsi în viitor oameni, care, călăuziţi de aceeaşi dragoste faţă de locurile natale, să scrie mai departe istoria frumoaselor sate Proboteşti, Racovăţ, Mihai Viteazu” (p. 10).  Sperăm din tot sufletul că această nobilă dorinţă a autorului va avea sorţi de izbândă.

Dumitru APETRI,doctor în filologie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s