22 iunie 1941 – o pată neagră în istoria familiei Ionuţa-Acatrini

Atunci armata germană atacă URSS, iar România intră în război de partea Germaniei cu scopul declarat de a elibera teritoriile pierdute un an mai devreme.

Toate acestea au creat un haos în rândul populației. Mulți dintre băhrineșteni au hotărât să se refugieze în România, spre satul vecin Mușenița. Drumul spre acel sat trecea pe lângă un câmp numit „Dealul de la Hliuja”. Unii dintre săteni se deplasau cu căruța, alții mergeau pe jos pe lângă calea ferată. Printre ei se aflau și bunicul meu Ion Ionuța împreună cu tatăl său, Grigore, și stră-străbunica Glicheria. Bunicul Ion a hotărât să treacă frontiera impusă pe jos, deplasându-se pe lângă calea ferată. Grigore și Glicheria, precum și sătenii Avram Tofan, frații Lupaștean, Buhnea, au urcat într-o căruță și au luat-o direct pe câmp. Sărmanii oameni nu și-au dat seama că acel câmp era minat. În cele din urmă a avut loc o explozie, în urma căreia au decedat șapte suflete.

Ionuță Grigore nu a primit puterea sovietică și mereu vorbea că își dorește să ajungă și să moară în România. Ion Ionuța a rămas nevătămat deoarece, mergând pe jos, a rătăcit prin stufiș. Bunelul Ion, atunci, la vârsta doar de 9 ani, nu a înțeles ce s-a întâmplat și au continuat drumul spre România, împreună cu maică-sa Ileana și cele două surori ale sale, Maria și Maranda. Au ajuns la Rădăuți şi i-au aşteptat pe ceilalţi membri ai familiei timp de două săptămâni. Au muncit pentru a-şi întreţine familia, adăpostindu-se într-o stodoală şi lucrând pe câmpuri pe la oameni necunoscuţi.

După ce a aflat despre știrea tragică, Ileana a decis să se întoarcă acasă să-i înmormânteze pe cei apropiați. Venind la baștină, refugiații au găsit casa jefuită de consăteni, fără uși și ferestre, și câinele omorât… La mijlocul lunii august 1941 osemintele celor șapte săteni au fost reînhumate la cimitirul vechi din Băhrineşti.

Tot în această zi de 22 iunie 1941, la vârsta de peste 90 de ani, este împușcat de către un aviator german strămoșul meu, Gheorghe Acatrini, din Lunca Herței, care a participat la trei războaie, printre care și luarea Plevnei (1878 – războiul ruso-turc pentru independenţa României).