E multă durere astăzi în jurul nostru, așa cum a fost și este de când a căzut ființa omenească în păcat. Dar se îndură Dumnezeu de creatura Sa, omul, dăruindu-ne și clipe de supremă bucurie. Am avut parte primăvara aceasta de un dar ceresc în preajma Săptămânii Patimilor, cu puțin înainte ca umbra neagră a tristeții să se aștearnă peste tot ce înflorește și strălucește între cer și pământ. Până a intra în durerea lacrimilor pentru chinurile Mântuitorului, dar și ale martirilor neamului nostru răstigniți acum 80 de ani pe crucea suferințelor prin siberii de gheață, am trăit învolburarea benefică a emoțiilor drumului spre Voroneț, emoții ce au dat rod împlinirii de a fi alături de măicuțele scumpe și așteptate în nordul Bucovinei – proinstareța Irina Pântescu și stareța dr. Gabriela Platon, de maica scriitoare Elena Simionovici, de mica lor obște monahală și pelerinii sosiți la hramul mănăstirii. Aşa a rânduit Dumnezeu ca măicuţele, împreună cu invitaţii şi toţi închinătorii, unii sosiţi de sâmbătă seară, să se bucure de căldura soarelui şi aroma florilor înainte de intrarea în cernita tristeţe a Săptămânii Patimilor lui Hristos Mântuitorul. Ca în cele mai frumoase povești ale poporului român, Sfânta Mănăstire Voroneț și-a sărbătorit hramul Bisericii trei zile, până în Duminica Floriilor (a treia zi de la Sfântul Gheorghe), cinstindu-și patronul purtător de biruință a lui Hristos cu bucuria intrării Mântuitorului în Ierusalim. Încă de la prima sa menţiune documentară, 22 ianuarie 1472, aflăm că hramul bisericii de lemn a mănăstirii a fost Sf. Gheorghe. Noua Biserică, înălţată de Ştefan cel Mare la 1488, a preluat acelaşi sfânt ocrotitor, care o protejează până în prezent.
Pentru închinătorii din nordul Bucovinei nu e deloc simplu să treacă hotarul, vama devenind, din cauza situației epidemiologice, un zid greu de străbătut. Poate de aceea, alături de inimoasa păstrătoare de tradiții românești, doamna Elena Nandriș, numită cu drag în România „primărița din Mahala”, am fost întâmpinate ca cei mai doriți și mai așteptați oaspeți. Am pornit într-un ceas bun și am ajuns ca pe aripi de înger, având o însoțitoare de prestanță și bunătate creștină deosebită, invitata de onoare a măicuțelor stavrofore – Consulul General al României la Cernăuți, doamna Irina Loredana Stănculescu. Excelenței sale îi datorăm bucuria de a întâmpina zorii Floriilor cu privirea la pagini vii din Scripturi, cu cântecele păsărilor, venind din apropiata pădure de brazi ce străjuieşte miracolul dăruit de Dumnezeu românilor – ctitoria smeritului Voievod Ştefan cel Mare. Plus la toate bucuriile, această încântătoare deșteptare din zorii Floriilor a fost precedată de minunata seară a slujbei de priveghere, oficiată în paraclisul de rugăciune cu hramul Sfântului Daniil Sihastrul, primul stareț și „gospodarul obștii monahale”, unde ne-am primenit cu agheasma ce picura din crenguţe de salcie sfinţite. Apoi am sorbit din înțelepciunea și sfaturile măicuței proinstarețe la masa de seară, admirându-i (pentru a câta oară!) pledoaria pentru mândria și demnitatea românilor ortodocși din zona Moldovei, care de la Petru Mușat încoace n-au primit pe pământul lor ierarhi străini. La această masă am avut onoarea să-l cunoaștem pe unul din cei mai apropiați prieteni ai măicuței Irina și ai Mănăstirii, profesorul din Iași, Bogdan Neculau, directorul Departamentului pentru învățământul preuniversitar de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, realizatorul emisiunilor de vineri, „Viața spirituală”, la radio Iași, consilier în problemele tineretului și viziuni universitare în cadrul Episcopiei Iașului. Strângându-ne meseni dornici mai mult de hrană spirituală, am avut parte de revelația comunicării cu distinsul profesor ieșean, cu fețele bisericești, cu ieromonahul Varlaam Nechifor, starețul Mănăstirii Dejani „Acoperământul Maicii Domnului” (Făgăraș)… Doamna Consul General, Irina Loredana Stănculescu a discutat cu profesorul de la Iași despre relațiile cu demnitari din regiunea Vinnița (se află în circumscripția Consulatului General al României la Cernăuți) și visul său de a înființa, pe lângă Universitatea din Cernăuți, o filială a Universității din Iași. De fapt, am înțeles că nu e doar un vis, ci un proiect purtat deocamdată în gând, dar pe care sperăm să-l promoveze pe făgașul realizării, dacă ni l-a făcut cunoscut într-un loc sfânt, cum este pentru noi Mănăstirea Voroneț. După o plimbare sub clar de lună plină în jurul Mănăstirii, stareța Gabriela ne-a invitat să urcăm scările spre valorosul tezaur de carte și documente, păstrate în originala bibliotecă a sfântului lăcaș. Aici aș menționa că Ștefan cel Mare a dăruit ctitoriei sale, înălțate spre lauda purtătorului de biruință, sfântul mucenic Gheorghe, nu numai moșii, ci multe și valoroase cărți, cel mai relevant fiind Tetraevanghelul din 1490. Încă din epoca ștefaniană pornește tradiția obștii monahale de a păstra și prețui tezaurul de carte. Biblioteca, ce poartă numele „Petru Comarnescu”, istoricul de artă și filosoful care a dorit și după moarte să rămână aproape de Voroneț, trezește admirație oaspeților mănăstirii nu numai datorită fondului valoros de carte, ci și modernei ei amenajări în containere mobile. Ideea i-a venit stareței Irina Pântescu după ce a admirat o astfel de bibliotecă în Anglia, la Oxford. Pe rafturile bibliotecii se păstrează documente ce atestă istoria mănăstirii și obiecte valoroase primite în dar de la închinători. Însoțitoarea noastră prin această neasemuită avere, stareța Gabriela, ne-a arătat o icoană a Sfântului Gheorghe, din anul 1842, care ar trebui să fie restaurată.
În zorii Floriilor dangăte vestitoare de bucurie, asemenea osanalelor înălțate lui Hristos la intrarea în Ierusalim, ca simbol al smereniei, călare pe mânzul unei asine, ne-au chemat la sfânta liturghie. Pe podiumul împodobit cu crengi de brad, înviorate de feeria florilor vii și cele de pe covoarele iscusitei meșterițe Victorița Platon (mama stareței Gabriela), ca o purificare, pentru a intra cu sufletele primenite în Săptămâna Patimilor și a păși pregătiți spre Înviere, a început slujba soborului de preoți, în frunte cu Preasfințitul Damaschin Dorneanu, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, cucernicul părinte a rostit cuvânt de învățătură despre smerenia care învinge, despre cum se poate birui și depăși răul atunci când pierzi, evocând scena intrării lui Iisus în Ierusalim ca împărat al smereniei, aducându-l ca model de veșnică izbândă pe biruitorul mucenic Gheorghe, dar și exemple din propria-i viață, când a trebuit să-și învingă mândria și să primească resemnat creștinește nedreptatea, lăsând la judecata lui Dumnezeu pe răuvoitori. În cuvântul liturgic a fost pomenit cu pioșenie ÎPS Pimen, regretatul povățuitor al obștii Voronețului, au fost adresate mulțumiri monahiilor pentru inima bună și privegherea valorilor mănăstirii, recunoștința fiind îndreptată și către închinători pentru cinstitele daruri. Un moment cu totul special a fost prezența șefului misiunii diplomatice al României la Cernăuți, dna Irina Loredana Stănculescu venind cu daruri înnobilate de har – o icoană a Sfântului Gheorghe și cele două cruci pentru stavroforele Irina Pântescu și dr. Gabriela Platon din partea Mitropolitului Bucovinei și Cernăuțiului, ÎPS Meletie, – un gest semnificativ, amplificat de emoții ziditoare în dragoste pentru Bucovina din partea doamnei Consul General, care spune „la noi acasă”, atunci când vorbește de Cernăuți.
După sfânta liturghie oaspeții au fost invitați la o agapă frățească, la bogata masă de post, simțindu-se gustul estetic și talentul culinar al proinstareței Irina Pântescu. Nu ne-a fost ușor să ne desprindem din acest tărâm de frumusețe, să ieșim din beatitudinea măicuțelor, care prin invitația de a le împărtăși bucuria ne-au prilejuit întâlnirea cu prieteni dragi din Suceava – scriitoarea Doina Cernica, dna Maria Olar, președinta Fundației „Leca Morariu”, Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni, și soția sa Isabel, inspector școlar general la Inspectoratul Suceava, profesoara Carmen Cornelia Balan și încă mulți alții cu care ne-am înnemurit în îmbrățișarea albastrului de Voroneț.
Maria TOACĂ
Gazeta de Herța 