La despărțirea de o mare personalitate, un mare intelectual, un om de știință desăvârșit – membru corespondent, Nicolae BILEȚCHI

Acad. Ion TIGHINEANU: „Avem o pierdere irecuperabilă a unui membru al Academiei, membru corespondent, Nicolae Bilețchi, personalitate notorie,
un savant de forță,
un profesor iscusit și un patriot al neamului”.

Acad. Mihai CIMPOI: „Nicolae Bilețchi a fost dăruit cercetării, se simțea acest lucru, prin muncă, prin vocația pe care a avut-o și pentru reconsiderarea
valorilor cu începutul anilor 1990. Ca un adevărat profesionist, a spus mereu adevărul”.

Arcadie SUCEVEANU: „Ne despărțim de Nicolae Bilețchi cu sentimentul că lasă un gol,
un mare gol în istoriografia noastră, în știința noastră, în cultura noastră și un gol
pentru Bucovina…”

Ziua de 30 iulie va rămâne o zi tristă pentru comunitatea științifică, pentru cea a filologilor și intelectualilor, pentru mediul academic și universitar, pentru Uniunea Scriitorilor din Moldova, pentru toți oamenii de cultură. S-a retras din viața pământească unul din marii intelectuali ai țării, membru corespondent, Nicolae Bilețchi, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, critic și istoric literar, personalitate de notorietate a științei și culturii. Savantul care și-a dedicat întreaga viață cercetării filologice, va sluji deja din Ceruri știința filologică și le va îndruma pașii discipolilor tot de Acolo, cu aceeași dragoste față de Cuvânt, de Limba Română, cu aceeași modestie și bunătate, cu aceeași demnitate și credință, cu aceeași înțelepciune și profunzime, cu același echilibru și har.

Regretatul om de știință a fost petrecut pe ultimul drum pe 1 august, într-o zi de Duminică, cu mult soare și lumină, așa cum i-a fost și sufletul, și chipul – luminos și cald. Au fost să-şi ia rămas bun colegii de la Institutul de Filologie, căruia i-a dedicat o viață întreagă, reprezentanți ai corpului academic, Uniunii Scriitorilor, rude, apropiați.

„Avem o pierdere irecuperabilă a unui membru al Academiei, membru corespondent, Nicolae Bilețchi, personalitate notorie, un sa­vant de forță, un profesor iscusit și un patriot al neamului”, a menționat președintele AȘM, acad, Ion Tighineanu, evocând personalitatea complexă a savantului, cariera impresionantă de cercetare, rezultatele remarcabile obținute, dar și aprecierile pentru munca devotată, slujirea limbii române, verticalitatea sa în tot ce spunea și făcea. Președintele AȘM a ținut să specifice că Nicolae Bilețchi a reprezentat și Bucovina, și Basarabia în cercetarea științifică, în multe probleme abordate ale literaturii noastre dând mereu dovadă de verticalitate și onestitate. „În 1994, când s-a trasat discuția despre ce limbă vorbim, la ședința Prezidiului AȘM a fost și Nicolae Bilețchi, care a susținut cu fermitate că limba vorbită în RM este limba română. Și la 28 februarie 1996, în cadrul Adunării generale a AȘM, a votat pentru adevărul științific, adevărul fiind că limba vorbită în Republica Moldova are o singură denumire – limba română, iar noi vorbim și scriem românește”, a precizat acad. Tighineanu, punctând încă un aspect la fel de interesant și important. „Și-a luat zborul în cercetarea științifică în 1961, odată cu înființarea AȘM, la Institutul de Limbă și Literatură. Această legătură cu AȘM, această dragoste și suportul sufletesc pe care l-a acordat AȘM, se simțea mereu”, a relevat președintele Tighineanu, amintindu-și de discuțiile pe care le avea cu domnul membru corespondent Nicolae Bilețchi, de emoțiile savantului când era vizitat la domiciliu de conducerea AȘM, în preajma sărbătorilor de Crăciun, de Paști, de îngrijorarea pentru viitorul Academiei, pentru cercetarea științifică. „Era una din personalități care considera că Academia este casa noastră”, a conchis președintele AȘM.

Acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, eminescolog, a menționat verticalitatea de român bucovinean a marelui dispărut, verticalitate ce a păstrat-o în toate situațiile. „Nicolae Bilețchi, vreau să menționez în mod deosebit acest fapt, a scris foarte mult despre proză. „Romanul și contemporaneitatea” este volumul lui de referință, un volum pe care îl vor consulta cu interes cercetătorii”, a remarcat acad. Cimpoi. Totodată, eminescologul a subliniat că Nicolae Bilețchi a ajutat foarte mulți doctoranzi, a participat la discuțiile tezelor. Era cu o atitudine constructivă, și fără răutate, așa cum fac unii. A fost dăruit cercetării și reconsiderării valorilor, prin muncă și prin vocația pe care a avut-o începând cu anii ‘90. Ca un adevărat profesionist, a spus mereu adevărul”, a mai spus acad. Cimpoi.

Numele lui Nicolae Bilețchi va rămâne în analele Academiei de Științe, a Uniunii Scriitorilor pentru timpul pe care l-a trăit, avea să spună președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu. „A fost savant, om de știință, a fost și scriitor, critic și istoric literar care are mai multe lucrări valoroase și cu siguranță, una dintre aceste lucrări care este un reper pentru istoriografia noastră, este monografia „Romanul și contemporaneitatea” care reprezintă o sinteză a scrisului nostru, a romanului care s-a scris de-a lungul deceniilor în spațiul dintre Prut și Nistru”, a menționat scriitorul Arcadie Suceveanu, subliniind și valoarea deosebită a eseului pe care l-a scris regretatul critic literar în ultima perioadă despre Mircea Streinul, scriitor bucovinean, mort de tânăr în perioada interbelică, pe care Nicolae Bilețchi l-a descoperit târziu, dar pentru care a constituit o revelație descoperindu-l, dând literaturii un eseu amplu despre această personalitate care a fost și poet și eseist și prozator important, un eseu care conține multe pagini seducătoare, acribioase și nuanțate. „Ne despărțim de Nicolae Bilețchi cu sentimentul că lasă un gol, un mare gol în istoriografia noastră, în știința noastră, în cultura noastră și un gol pentru Bucovina, fiindcă a fost un scriitor mereu ocupat și de spațiul bucovinean, dânsul având ca și subsemnatul rădăcini bucovinene”, a remarcat cu regret intelectualul, în imaginația căruia m.c. Nicolae Bilețchi va rămâne și ca un spirit robust și fizicește și spiritualicește. „Părea un om puternic care contrazice calendarul. Ori de câte ori mă vedeam cu el, îi spuneam acest lucru”, a mai spus președintele US, rugându-l pe Bunul Dumnezeu să-l odihnească și să-l ajute să treacă cu bine vămile care i s-au deschis.

„Dumnezeu să-l ierte pe criticul literar, istoricul literar, membru corespondent al AȘM, Nicolae Bilețchi, soțul, tatăl, bunelul. A fost un om consecvent în activitatea sa, a scris ceea ce a crezut, a pus accentele în abordarea fenomenului literar Basarabean de după 1960, s-a ocupat de studiul romanului, în mod special”, a mărturisit dr.hab. prof.univ. Maria Șleahtițchi, directorul Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, adăugând că Nicolae Bilețchi lasă în urma sa o operă muncită cinstit, acolo unde a crezut că trebuie să rectifice ceva, a avut curajul să rectifice. „Dumnezeu să-l odihnească și noi să fim demni să îi studiem opera și să valorificăm acele idei care rezistă și vor rezista în timp”, a spus omul de știință și cultură, Maria Șleahtițchi.


Dr.hab. Maria Cosniceanu a menționat că m.c. Nicolae Bilețchi, colegul și prietenul de-o viață, a fost competent și mereu obiectiv. „A promovat, a susținut și a luptat pentru adevărul științific și pentru libertatea poporului nostru, calități după cum vedem toți, care le-a moștenit unicul și multiubitul nepot Vlad Bilețchi, pe care îl cunoaște acum toată lumea”, a punctat dr.hab. Cosniceanu. Prof. Maria Cosniceanu își amintește că era binevoitor și obiectiv în relațiile cu colaboratorii, cu colegii de breaslă de la Academie, de la toate universitățile, de la toate comisiile unde a activat. Un exemplu elocvent ar fi chiar situația când a fost ales membru corespondent. Unul dintre academicieni a spus: „Eu am votat pentru Bilețchi pentru că el are și calitatea de a împăca oamenii”. Și într-adevăr așa era. Totdeauna, în colectiv, a mai mărturisit filologul, când apărea o problemă și era multă gălăgie, vocea lui Nicolae Bilețchi îi liniștea pe toți și erau de acord cu ceea ce spunea el. „Era un prieten de suflet, un prieten adevărat, cu care te puteai sfătui în orice circumstanțe. Noi, cei care am fost în grupul prietenilor de suflet, de-o viață, cât vom mai trăi îi vom simți lipsa, îi vom duce dorul, ne va fi dor de indicațiile lui cele bune și plăcute pentru viață, de umorul lui fin, de amabilitatea, bunătatea, prietenia și înțelepciunea pe care el o promova între noi, după aceea, noi deveneam mai buni. Astfel, a fost Nicolae Bilețchi. Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepții. Luminoasă să fie amintirea. Adio, dragă prietene”, a spus cu tristețe Maria Cosniceanu.

„Nicolae Bilețchi face parte din generația numită copii ai războiului, oameni care, în al doilea război mondial, au rămas fără tați, apoi a urmat seceta, deportările… Prin toate aceste greutăți dumnealui a trecut cu bine”, a menționat colegul și prietenul bucovinean și el, dr. conf. Dumitru Apetri, care l-a cunoscut pe regretatul savant în îndepărtații ani 70 ai secolului trecut. Conferențiarul a remarcat că Nicolae Bilețchi a trecut cu bine și cele doua mari punți – de la sat la oraș și de la fecior de plugari – la intelectual. A ajuns să fie doctor habilitat în filologie, bun specialist în filologie și în cercetarea prozei, în cercetarea dramaturgiei, și un foarte bun gospodar, după cum s-a exprimat chiar nepotul Vlad, căruia i-a fost ca un tată „Era echilibrat, era omenos, era prietenos și un foarte bun gospodar”, a menționat Dumitru Apetri.


Și dr.hab., prof. Alexandru Burlacu, a reiterat că de numele lui Nicolae Bilețchi este legat „Romanul și contemporaneitatea„ care l-a consacrat, care rămâne și astăzi în patrimoniul nostru cultural. „Nicolae Bilețchi a fost un savant de o corectitudine exemplară, ne-a ajutat pe noi, tinerii, prin susținerea tezelor de doctorat. Într-un fel, mi-a fost un părinte spiritual, m-a ajutat la anumite etape să trec multe dificultăți create artificial. Este o personalitate care rămâne în istoria literaturii române din spațiul pruto-nistrean”, a relevat prof. Burlacu.

„L-am cunoscut o viață întreagă pot spune, a mărturisit dr.hab. Vasile Pavel. Am învățat împreună la Facultatea de Limbă și Literatură, prima secție de limba și literatura română în perioada postbelică a Universității din Cernăuți. Apoi am fost colegi și la Institutul de Limbă și Literatură al AȘM, actualmente Institutul de Filologie Română „B.P. Haşdeu”. „Am o amintire frumoasă și dă Doamne ca amintirea aceasta frumoasă să o păstreze fiecare din cei care l-au cunoscut”, a spus filologul.

Dr. Olesea Gârlea a mărturisit că pe m.c. Nicolae Bilețchi l-a întâlnit pentru prima dată în calitate de examinator la examenele de doctorat la admitere și la examenele de specialitate. Era tacticos, corect și sever deopotrivă. Apoi au fost colegi de serviciu la Institutul de filologie Română. A învățat și lecția cea mai mare a vieții, cea a omeniei, atunci când a susținut teza de doctor în filologie, dl Bilețchi fiind președinte al Consiliului științific, dar și atunci când a fost invitată să stea la masă cu familia ospitalieră Bilețchi. „Spiritul de gospodar, bunul simț, grija pentru aproapele, valorile cinstirii numelui și familiei, încrederea, prețuirea nemărginită a oamenilor, echilibrul și spiritul împăciuitor, pasiunea nemărginită pentru literatura din toate timpurile sunt calități rar întâlnite pe care le-am descoperit la domnul Nicolae Bilețchi”, a spus tânăra cercetătoare.

„Bunicul mi-a fost în loc de tată pentru că de la 5-6 ani am trăit împreună cu Domnia Sa. Dumnealui m-a educat, dumnealui mi-a oferit primele sfaturi, povețe, istorii. A fost un om cu mare omenie, un om de mare valoare care ne va lipsi tuturor. Noi vom purta cu cinste și deminate familia, asta spunea totdeauna: „Orice ați face, să nu dați de rușine familia”, avea să spună nepotul omului de știință, Vlad Bilețchi. Întrebat ce a învățat cel mai de preț de la bunicul său, Vlad a răspuns fără ezitare – omenia. „Poate sună banal pentru unii, dar a fi om e un lucru mare. Nicolae Bilețchi știa să fie om în orice circumstanță, situație de viață. Nu am întâlnit pe nimeni să spună ceva de rău, că nu a fost primit cumsecade sau nu a avut parte de înțelegere din partea lui Nicolae Biletchi”, a accentuat nepotul regretatului om de știință. Un alt lucru pe care l-a învățat de la bunicul său a fost răbdarea. „A fost un om foarte răbdător, foarte cumpătat, lucru ce astăzi ne lipsește multora din noi, mai ales, în aceste vremuri tumultuoase. A fost un om cu multă dăruire de sine, totdeauna găsea timp, resurse pentru ai ajuta pe toți care aveau nevoie. Casa lui mereu a găzduit rude, prieteni, apropiați oricând, la orice oră. A fost și va rămâne pentru noi un om deschis”, a spus Vlad Bilețchi, mulțumind în numele familiei tuturor celor care au venit să-i aducă un ultim omagiu bunicului său. „Cred ca bunicul se bucură să știe că este petrecut de prieteni și apropiați, iar noi, familia, o să-i purtam numele cu cinste”, a mai spus nepotul Vlad.

Încă o pierdere, încă o durere, încă un Om învins și tot mai puține repere. Vestea tristă a acoperit sfârșitul lui Cuptor cu durerea plecării dintre noi a unui mare intelectual, Nicolae Bilețchi, unui om de știință desăvârșit, unui om bun, mereu cu vorba cumpătată, mereu deschis către mediul cultural și academic. Intelectualitatea țării a pierdut un om de mare forță și profunzime, un om cu o inestimabilă bunătate, onestitate și sensibilitate. De datoria noastră, a celor care l-am cunoscut și apreciat, e să-i păstrăm luminoasă amintirea, pentru a ne putea umple cât de cât acest gol răvășitor. Liniștită să-i fie viața de dincolo, iar Dumnezeu să-l ierte și să-l țină de-a dreapta Sa. Iar noi rămânem cu speranța, dar și certitudinea că, condeiul marelui intelectual va fi așteptat și Acolo, doar că îl va aprecia doar Cerul.

Nicolae Bilețchi s-a născut la 12 martie 1937, în satul Oprişeni, jud. Rădăuţi (azi regiunea Cernăuţi, comuna Hliboca). A absolvit Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universităţii de Stat din Cernăuţi, secţia limba şi literatura română. A susținut doctoratul la Moscova, la Institutul de Literatură Universală „A. M. Gorki” al Academiei de Ştiințe a URSS. În anul 1987 a susținut teza de doctor habilitat în filologie, iar în anul 1992 a fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A urcat treptele ascensiunii în domeniul cercetării de la cercetător științific inferior până la consultant științific.
Savantul a fost înmormântat duminica, 1 august 2021, la Cimitirul Central din Chișinău.

Eugenia TOFAN,
Serviciul de Presă
al AȘM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s