FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ȚARA, CARE NE ADUNĂ, FACE EFORTURI SĂ NE AJUTE…

Am ajuns acasă și începem să ne trezim ca dintr-un vis frumos după vizita de la București. Pentru cine poate nu știe, de la bun început s-ar cere să precizez că obișnuiesc să folosesc cuvântul „Țara” cu sensul de Patria noastră istorică – România. De la 21 iulie a.c., data când Președintele Ucrainei a semnat Legea cu privire la popoarele indigene, pe care el însuși a înaintat-o în parlament, e evident că responsabilitatea României față de românii din Ucraina a devenit și mai mare, implicit se cere un efort mai insistent pentru a proteja reperele identitare (limba și cultura) ale minorității române din Ucraina. Or, au fost recunoscute popoare cu rădăcini pe teritoriul Ucrainei doar acele care nu au corespondent într-un alt stat național din afara granițelor ucrainene. Iar comunitatea românească, deoarece are o Patrie istorică, nu se poate bucura de drepturile și beneficiile consfințite în respectiva lege, mai important decât toate fiind dreptul la învățământul mediu general în limba maternă. Convinsă că e inutil să alergăm din urma căruței, am făcut referiri la această lege nu pentru a o nega sau critica, ci a-mi justifica părerea că obligațiile României față de etnicii români din Ucraina au devenit mult mai multe și că avem nevoie de o continuă susținere materială și morală. Că e un deziderat cunoscut și important pentru București dovedește recenta întâlnire de la 12 august a.c. a delegației reprezentanților minorității române din Ucraina cu conducerea MAE al României, în cadrul căreia au avut loc consultări cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculaescu. Întâlnirea s-a desfășurat la inițiativa Ministerului de Externe al României, cu concursul Ambasadei României la Kiev și Consulatului General al României la Cernăuți, invitații (reprezentanți ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia) avându-i tot timpul aproape pe Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, și diplomatul Radu Filip de la Ambasada României la Kiev.


Am impresia că nu întâmplător pentru cazarea delegației a fost ales un hotel de pe Calea Victoriei, sugerându-se ideea că asemenea dorite și necesare întâlniri sunt un început de drum spre reușitele la care sperăm și trebuie să ajungem pentru a nu ne pierde sub aceste timpuri. Pe parcursul consultărilor cu conducerea MAE, fiecare din membrii delegației a avut posibilitatea să vorbească despre problemele cu care se confruntă comunitatea, schimbul de opinii axându-se în special pe impactul legislației ucrainene asupra drepturilor etnicilor români, cu prioritate cel privind educația în limba maternă. Problemele din învățământ au fost punctate în cunoștință de cauză de juristul Eugen Pătraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Alexandrina Cer­nov, Membru de Onoare al Academiei Române, Aurica Bojescu (Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale), Dumitru Caulea, președintele Societății „Armonia” ș.a., Elena Nandriș, primăria comunei Mahala (Societatea de cultură „Grigore Nandriș”), Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, au pus accentul pe problema păstrării culturii și tradițiilor naționale. Președintele Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina, Vasile Rauț, a solicitat ajutor pentru oficializarea Complexului memorial al ostașilor și martirilor români din Cernăuți. Deși nu e o noutate pentru nimeni dintre noi că Ucraina n-are de gând să modifice legea educației și o consideră bună pentru toți cetățenii, mai ales că degrabă vor fi patru ani de când a început să funcționeze, a fost foarte trist să auzim aceste cuvinte și la întâlnirea de la București. Rămâne ca România să întreprindă măsuri, să ne ajute să supraviețuim identitar în cadrul și în pofida acestei și altor legi adoptate în ultimii ani. În acest scop se demarează și se finanțează proiecte care prevăd legături de prietenie dintre școli din România și Ucraina (cu statut de predare în limba română), acordarea de burse elevilor care învață în limba maternă, cursuri de perfecționare pentru profesorii români din Ucraina etc. Un pas important este că partea română a obținut în dialogul cu cea ucraineană recunoașterea identității dintre limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, care trebuie să fie reflectată la nivelul legislației și normelor ucrainene, respectiv să fie recunoscută inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”.


Prezentând măsurile întreprinse de România, secretarul de stat Dan Neculaescu a relatat despre negocierile în vederea convenirii Protocolului de colaborare bilaterală româno-ucraineană în domeniul educației, a eforturilor părții române în vederea relansării activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind protecția drepturilor minorităților naționale. Totodată, a subliniat că MAE a acționat consecvent pe lângă partea ucraineană atunci când au fost semnalate evoluții cu impact negativ asupra drepturilor etnicilor români. În cadrul dialogului au fost abordate și alte oportunități, cum sunt perspectivele deschiderii Institutului Cultural Român la Kiev și a filialei acestuia la Cernăuți, precum și înființarea unui birou consular la Ismail.


Amintim că MAE pledează pentru periodicitatea unor consultări cu reprezentanții minorității române din Ucraina cu privire la păstrarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase, un asemenea moment având loc la Cernăuți, la 28 mai 2021. De partea noastră este deschiderea la dialog a României cu Ucraina, care, după cum a menționat dl D. Neculaescu are nevoie de București pentru a-și consolida securitatea la Marea Neagră.


În după amiaza zilei de 12 august, pe aceeași undă, dialogul a continuat la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) cu secretarul de stat Oana Ursache, șefa instituției respective, Sandra Pralong, consilier prezidențial, Marius Florescu, director la MAE al României. Din asigurările și informațiile prezentate de gazde se evidențiază faptul că partea cea mai mare de ajutoare este îndreptată spre românii din Ucraina. Bunăoară, în 2020 circa 50% din bugetul Departamentului au fost alocate Ucrainei (peste 6,2 milioane de lei, incluzând bursele și finanțările nerambursabile). În 2021 această sumă va depăși 60% (peste 8,4 milioane de lei, inclusiv bursele elevilor din clasele I-IV). În acest an, Ucraina se plasează pe locul al treilea în ceea ce privește sumele aprobate pentru implementarea proiectelor, valoarea totală ridicându-se la peste 700.000 de lei. Discuții aprinse a generat abordarea situației în care s-a pomenit revista „Mesager bucovinean”, al cărei proiect de finanțare pe anul 2021 a fost respins de DRP. Pe marginea acestei abordări a vorbit Radu Cosma, director la DRP, persoană competentă în domeniul proiectelor. Un cuvânt aparte a avut consilierul prezidențial, Sandra Pralong, care i-a îndemnat pe solicitanți să fie mai insistenți și să nu dea înapoi la primele insuccese. De câteva ori am auzit de la distinsele doamne: „…ne-ar fi greu fără dumneavoastră; ajutați-ne să vă ajutăm; aveți dreptul să cereți drepturi…”. Sperăm că am fost cu toții sinceri, și gazdele și invitații, și că tot ce am auzit în ziua de 12 august nu va rămâne doar ca o melodie romantică sau un vis frumos din care n-am vrea să ne trezim.

Maria TOACĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s