MĂRGELELE DE PE CĂMĂȘILE NOASTRE DE PÂNZĂ ASPRĂ SUNT LACRIMILE BUCOVINEI

De ce purtăm cămăși brodate cu mărgele? M-a întrebat odată Valeria Mihaiesi din Ostrița Herței și tot ea mi-a dat răspunsul. Când mi-i dor de-o vorbă cu înțelepciune rostuită ori de-o poveste din trecut, o sun pe Valeria. Acum stă mai mult acasă și în casă. Însă, cu ani în urmă, când își trăia viața alături de Toader, soțul ei drag despre care spune că, odată cu stingerea lui, a murit și ea pe jumătate, o întâlneam des prin oraș – la repetițiile Corului „Dragoș Vodă”, la sărbătorile noastre naționale. Timp îndelungat, Toader Mihaiesi a fost starostele acestui colectiv coral al românilor, iar casa lor din Ostrița – locul unde petreceau cu voie bună co­riștii. Mai ales, de hramul satului și de Crăciun erau primiți cu masa încărcată mulți oaspeți din România. Valeria așa și mi-a rămas în amintire: tânără, poftitoare de cântec și dans, prinsă în treburi gospodărești, dar și cu grija de lucruri sfinte, cum sunt pentru noi portul popular și tezaurul folcloric.


Se interesa ce este „al nostru” și ce-i „străin” în costumele naționale în care apăreau pe scena diferitelor concerte artiști amatori din Ostrița și din alte sate românești. Căuta prin cărți care cântece pornesc de la izvoare autentice, reprezentând specificul zonei, și care nu-s decât stilizări folclorice. De fapt, nici nu trebuia să caute răspunsul departe, găsindu-l în vechile fotografii de aproape o sută de ani din albumul familiei, în zestrea moștenită de la mama și bunica. Conviețuind cu alte neamuri din Bucovina, e firesc că ni s-au cam amestecat obiceiurile, însă nu ne trebuie să împrumutăm de la străini, având o bogăție atât de impresionantă de perle folclorice și detalii ale costumului popular.


Bunăoară, cei din Toporăuți se laudă că podoabele purtate pe cap odinioară de fete sunt elemente pur ucrainene. Auzind aceasta, Valeria mi-a arătat o fotografie de la începutul secolului trecut cu două fete – mătușa sa Alexandra Paladean și prietena ei, Domnica Bodnaraș. Fetele poartă așa-numitul „cap de flori”, de la care porneau pe spate cordele de diferite culori. „Puful înalt, purtat de fetele din Toporăuți, într-adevăr, nu e al nostru, dar „capul de flori”, cordelele și „sucna” de catifea, împodobită cu panglici și „fluturi” (în locul cătrinței), sunt ale noastre. O dovadă poate fi vorba femeilor din satele românești de pe malul Prutului: „N-am a-mi pune cozi pe cap…”. În altă poză apar doi flăcăi ca brazii – Grigore Paladean, tatăl Valeriei (cel încălțat în cizme) și Alexandru Bodnăraș. Tinerele din familii înstărite purtau salbe din monede de argint. Femeile bătrâne, dar și nevestele, cu anumite ocazii, își puneau pe cap ștergare bogat ornate. Fetele purtau „capul de flori”, de obicei, înaintea nunții, când mergeau la biserică la împărtășanie sau pofteau neamurile la nuntă. După costumul popular se subînțelegea starea materială a familiei. La cei înstăriți, ornamentele erau mai bogate, brâiele mai late, salbele mai strălucitoare.


Prin părțile noastre, spre deosebire de România, foarte răspândite au fost și sunt cămășile cusute cu mărgele, acestea cucerind o poziție de nestrămutat în ansamblul costumului popular femeiesc. Femeile bătrâne spuneau că izvoade cu mărgeluțe au apărut în nordul Bucovinei în anii de după război. Viața le era atât de amară, încât femeile vroiau ca măcar hainele de sărbătoare să fie mai vesele. Însă, nu le reușea fuga de realitate, căci scăldau în lacrimi mărgelele cusute pe pânza aspră de cânepă. Așa și au rămas până astăzi să fie aceste flori de mărgele lacrimile Bucovinei. Așa a fost și continuă să ne fie soarta: plângem cu lacrimi cât sute de mărgele luate împreună.


Și mai exista o lege în trecut în privința portului popular de sărbători. Cei care îmbrăcau cămașa cu mărgele nu se încălțau în opinci. Opinca era încălțămintea de toate zilele, iar în zile de sărbătoare, fetele și nevestele purtau cizmulițe de piele sau papuci cu năsturei într-o parte. Fotografiile de epocă ne arată cum nu se poate mai elocvent care erau podoabele naționale ale românilor din nordul Bucovinei.

Maria TOACĂ

În imagini: soții Valeria și Toader Mihaieși, purtători ai portului popular românesc veritabil și poze cu o istorie seculară din albumul bunicilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s