În regiunea Cernăuți, care se învecinează cu România și Republica Moldova, sunt 395 de școli generale – din care 57 cu predare în limba română și 17 bilingve, cu predare în ucraineană și română.
Potrivit directoarei Departamentului de Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Ludviga Țurcan, deja în clasele 5-6 elevii care au învățat în română studiază până la 40% din obiecte în ucraineană. Elevii claselor 7-9 din școlile cu predare în limba română studiază în ucraineană până la 60% din obiecte, ca să fie pregătiți pentru evaluarea independentă externă la nivel cu cei din școlile cu predare în limba ucraineană.
O comunitate multilingvă este oarecum mai strălucită și are mai mari șanse de succes, consideră Grigori Vanzureac, primarul Comunității Teritorial Unite Hliboca: „Comunitatea noastră teritorială cuprinde 8 sate ce ţin de 5 primării sătești și orășelul Hliboca. Școli cu predarea în limba română sunt în două sate: Dimca și Oprișeni.
Menționez de la bun început că o comunitate multilingvă nu numai că este mai strălucită, dar și dispune de mai multe posibilități. Să zicem, la noi, la Hliboca, și-a început activitatea o companie de logistică, unde sunt angajați oameni care vorbesc cel puțin patru limbi.
Oprișenii și Dimca s-au alăturat comunității noastre nu demult. Cu toate acestea, la Oprișeni a început deja construirea unei grădinițe pentru 350 de copii, iar la Dimca se prevede înființarea unei școli de sprijin pentru comunitatea vorbitoare de limba română”.
Bunica domnului Vanzureac, de pildă, a făcut clasa întâi în limba polonă și vorbea curent încă alte cinci. Este un mare avantaj acesta, mai ales în zilele noastre, când lumea se integrează extrem de rapid. „Eu nu sunt filolog, nici psiholog. Îndeobște, nu sunt specialist în temă, însă am experiență de viață, lucrând într-un colectiv în care coexistă cel puțin două limbi. De aceea țin să evidențiez importanța învățământului bilingv, care permite elevului să se simtă în largul lui în lumea în care se vorbesc mai multe limbi. Nu de alta, dar specialiștii afirmă (și sunt în deplin acord cu ei) că programele analitice bilingve nu numai că permit depășirea temerii de bariera limbilor străine, dar și ușurarea învățării de către elevi și studenți a acestor limbi, le îmbogățesc bagajul de cuvinte”, spune Grigori Vanzureac. Totodată, învățământul concomitent în câteva limbi dezvoltă aptitudinile de comunicare, memoria, îl impulsionează pe elev, care mai apoi s-ar putea să devină student, să fie mai mobil, mai tolerant, mai flexibil și mai dezinvolt în diverse situații, deci, mai bine adaptat la învingerea greutăților ce apar în viața noastră, în această lume complicată.
Desigur, nu întotdeauna e ușor să implementezi ceva nou. Școlile românești ale comunității hlibocene s-au ciocnit de anumite greutăți. În particular, se simte deficitul de cadre didactice. Sunt pedagogi care fac naveta la Oprișeni de la Cernăuți sau de la Hliboca. Și foarte mulți dintre ei, din păcate, nu vorbesc limba română, fapt ce îngreunează comunicarea cu elevii și, implicit, însușirea calitativă de către aceștia din urmă a materiei de studiu.
Însă, comunitatea rezolvă, încetul cu încetul, această problemă. În Dimca și Oprișeni 40 la sută din obiecte se predau până în clasa a cincea deja în limba ucraineană, iar în clasele superioare acest procentaj este de până la 70. Iar de la 1 septembrie fiecare instituţie școlară și-a stabilit singură programa analitică, în conformitate cu standardul de stat și ținând cont de particularitățile mediului lingvistic. „Trebuie să se lucreze cu dragoste și respect, promovând ideea învățământului în limba de stat prin cultură, să se predea calitativ atât limba maternă, cât și cea de stat. Totul pornește de la cadre. Trebuie să se pregătească specialiști”, este convins domnul Serghei Hacman, candidat în științe istorice, docent, director-adjunct al Centrului Regional de Studii Postuniversitare Cernăuți.
Creșterea nivelului profesional al pedagogilor cere o conlucrare între structurile de stat și societățile civice, fiindcă eficiența procesului de învățământ depinde anume de pedagogi.
„Foarte importantă este atitudinea creativă a dascălilor față de predarea materiei. În aceasta ne-a fost de folos participarea la taberele „BombeZNO” [joc de cuvinte care într-o traducere aproximativă ar suna ca „evaluare externă independentă „bombă”, adică extraordinară, excelentă (n. trad.)] în cadrul proiectului „Învățăm împreună”(1) organizate în comunitățile noastre. În anul 2019 eu și colegii mei am participat la o pregătire de specialitate de patru zile la Kiev, unde am învățat să organizăm tabere lingvistice pentru elevii clasei a unsprezecea în comunitățile noastre. După prima zi de lucru ne-am făcut griji că elevilor nu le va plăcea inițiativa și cei mai mulți vor renunța la tabără chiar a doua zi. Însă lor le-a plăcut și s-au implicat activ, ba chiar ziceau: „De ce așa puțin? Mai vrem!”. Iar la sfârșit și-au împărtășit rezultatele învățătorilor lor. Pentru a-i interesa pe copii trebuie să fie o predare modernă a materiei. După aceea noi și învățătorii am format un grup de creație și ne-am împărtășit experiența colegilor. Este o posibilitate excelentă de a comunica cu colegii din alte zone și regiuni, de a face schimb de experiență”, consideră Anastasia Costina-Cnijnâțca, profesoară de limba și literatura ucraineană la Școala generală din Vancicăuți.
Eficiența procesului de învățământ depinde în măsură însemnată de profesor: dacă va fi el în stare să trezească interesul elevilor, să aleagă un material de actualitate și să le propună un format interesant. „Orele de literatură sunt, în genere, o sursă de dezvoltare a limbajului vorbit și scris. Am observat frecvent la orele mele că imediat ce începem să analizăm caracterele personajelor și să trasăm paralele cu contemporaneitatea, copiii intră activ în dialog. Lor nu le place teoria seacă. De aceea creativitatea profesorului, năzuința lui spre autoperfecționare sunt niște factori esențiali. Aceasta depinde, de asemenea, de aceea dacă elevii vorbesc ucraineana în familie, dacă părinții pot să-i ajute, în special în clasele primare. Acum e ceva mai simplu în această privință, deoarece avem o generație de părinți care au învățat și ei limba ucraineană în școală”, concluzionează doamna Anastasia.
Ludmila CEREDARYK
Acest material a fost creat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Ministerului Afacerilor Externe din Finlanda. Conținutul articolului reprezintă exclusiv responsabilitatea autorului și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene, ale Ministerului Afacerilor Externe din Finlanda.
Din partea redacției: menționăm, de asemenea, că materialul nu reprezintă poziția redacției. Respectând principiul diversității de opinie, suntem gata să publicăm și alte puncte de vedere.
Gazeta de Herța 