REVENIRE ACASĂ 

ÎN ZIUA POGORÂRII SFÂNTULUI DUH 

 DE MULTE sute de ori am trecut prin satul Budeneț, trăgând cu ochiul, de la volanul automobilului, spre clădirea fostului conac boieresc care a aparținut dinastiilor de boieri din această localitate de la poalele munților, atestată documentar pentru prima dată la anul 1435. Iar reședința boierească cu o biografie de peste două secole a fost construită de un arhitect francez, având acoperișul cu elemente de cetate pe un loc înălțat al satului, care, urcându-l, îți dai seama că e o adevărată gură de rai. Și de-abia acum, peste aproape trei decenii după editarea cărții poetului savant Grigore Bostan, originar din această localitate, mi-am dat seama că titlul cărții „Cetatea de sus” care include 33 de poeme bucovinene, absolut posibil că îl dedicase și școlii din satul său de baștină. Această clădire care poate fi considerată o emblemă a Budenețului, este o cetate a cunoștințelor: Școala de gradele I-II din sat, în anul 2019 a primit statutul de Gimnaziu și poartă numele lui Grigore Bostan. 

O zi de suflet și pentru suflet a avut loc luni, după Duminica Mare în satul Budeneț, comuna Ciudei. Aici, în fața școlii, a fost dezvelit bustul scriitorului, profesorului, omului de știință, folcloristului, membrului de onoare al Academiei Române, șefului Catedrei de Filologie Română și clasică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți, președinte-fondator al primei din perioada postbelică Societăți pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Grigore Bostan, care a văzut lumina zilei la 4 mai 1940 în acest sat situat la poale de Carpați. Amplasat în fața clădirii școlii, vis-a-vis de un stejar secular, care, dacă ar putea vorbi cu grai omenesc, ar povesti despre școlarul Grigore Bostan, care și-a lăsat urmele la umbra coroanei lui în zilele de arșiță, citind dintr-o carte sau scriind o poezie, desigur copilărească pe atunci. 

A venit lume din sat, au venit oaspeți de la Cernăuți, foști studenți ai săi din satele din împrejurimi. Au venit școlari care au recitat din poeziile înaintașului lor. Cred că cea mai mare bucurie a renumitului folclorist și scriitor din deceniile opt-nouă ale secolului trecut, ar fi fost aceea, că acești copilași au îmbrăcat haine naționale autentice, scoase din lada bunicii, păstrate cu mare dragoste și grijă ca pe niște odoare. Grigore Bostan avea o dragoste deosebită față de costumul nostru popular. 

Anatolie Pițul, PRIMARUL comunei Ciudei, și nu din greșeală am scris cu litere mari, i-a salutat pe cei prezenți la inegalabila activitate din comuna sa, exprimându-și marea bucurie că în sfârșit are loc dezvelirea bustului. Acesta este executat de tânărul sculptor Cristian Botă, autor și ale altor lucrări care întruchipează personalități bucovinene. Minunatul postament din granit a fost executat cu sprijinul tot a unui fost student și consătean al profesorului Bostan, întreprinzătorul Titus Scripa, numele căruia îl cunoaștem atât de la lucrările de reabilitare și modernizare a Palatului Național al românilor din Cernăuți, cât și de la alte acțiuni de binefacere. Cu grija celor cinci sate care fac parte din Comunitatea Teritorială Ciudei (la acesta se alătură satele Igești, Crăsnișoara Nouă, Budeneț și Cireș) edilul Anatolie Pițul găsește timp pentru activități, pe care unii le consideră neimportante, acestea ținând de cultură, de limbă, de neam. El a înțeles că sprijinind școlile, care s-au dezvoltat mult în ultima vreme, va salva viitorul comunei. Atenția pe care o acordă culturii, învățământului, profesorilor, este temelia zilei de mâine. Și a mai înțeles domnul PRIMAR că cine nu-și cunoaște trecutul, n-are viitor, iar efortul depus pentru readucerea acasă a lui Grigore Bostan este un act de stimă față de personalitatea care mai presus de toate în viață a pus limba maternă.

Împreună cu echipa misiunii diplomatice române din vechea capitală a Bucovinei istorice, a fost prezentă și neobosita doamnă Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți. Excelența Sa a mulțumit comunității românești pentru eforturile depuse în păstrarea valorilor spirituale românești. Mai mult, aici merită să spunem că sprijinul din partea doamnei Stănculescu deseori depășește așteptările noastre, iar aceasta este un imbold pentru a renova eforturile pentru cauza noastră comună de păstrare a identității noastre naționale. Deseori doar prezența Excelenței Sale la activitățile românilor obligă și încurajează.

Cuvinte de mulțumire pentru păstrarea memoriei fratelui său a adus organizatorilor și doamna Floarea Andrieș, sora academicianului Grigore Bostan, profesoară de limbă și literatură română la Gimnaziul care poartă numele fratelui ei.

După dezvelirea solemnă a bustului, acesta a fost stropit cu apă sfințită de părintele Roman Zbiglâi, parohul bisericii locale, care a săvârșit și o slujbă de pomenire a profesorilor universitari Grigore Bostan și a soției sale Lora Bostan, care s-a săvârșit la finele anului trecut, neajungând să vadă bucuria acestei zile despre care vorbeam de multe ori. 

Nicolae Hauca, directorul organizației non-guvernamentale „Pro Bucovina”, din inițiativa căruia, la îndemnul lui Dragoș Olaru, a fost înălțat acest bust, a vorbit despre calea realizării acestei lucrări, sprijinite financiar de Fundația IȚCO, coordonate de domnul Ioan Ițco din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. 

Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, a înmânat Diplome celora care au trudit la realizarea bustului primului președinte al Societății.

Despre importanța științifică și administrativă a lui Grigore Bostan ca șef de Catedră, a vorbit Cristina Paladean, actuala șefă a Catedrei de Filologie Română și Clasică a USC „Iuri Fedkovyci”, prezentă împreună cu o parte din colectivul pe care îl conduce.

Date deosebit de interesante din istoria satului Budeneț au fost transmise celor prezenți, desigur prescurtat, de profesorul școlar Dorin Misichevici, originar și locuitor al acestei localități. 

Despre activitatea și personalitatea lui Grigore Bostan au vorbit Svetlana Alexandriuc, directoarea instituției de învățământ, învrednicită de numele „Luceafărului bucovinean” cum l-a numit pe poet în discursul său, Felicia Toma, ziaristă la „Zorile Bucovinei”, jurnalistul Vasile Carlașciuc, redactor la postul de radio Ucraina Internațional, Lilia Govornean, președinta Asociației cadrelor didactice de etnie română din regiune, Maria Mihailovici, director-adjunct pentru munca educativă la Liceul din Suceveni, Maria Nichiforescu, profesoară la Liceul nr. 1 din Pătrăuţii de Sus. Cu un cântec i-a bucurat pe cei prezenți Gheorghe Stratulat, fost profesor la Şcoala Populară de Artă Cernăuţi.

Grigore Bostan a scris circa 500 de lucrări și articole științifice. S-a remarcat ca om de știință, poet, prozator, autor de folcloristică comparată. A cules folclor, acesta fiind de fapt cartea de vizită a unei națiuni. Datorită folclorului ne putem închipui de vechimea unui popor, de obișnuințele și năravurile acestuia. Ca mare patriot român, în vremurile de dictatură sovietico-comunistă, probabil Grigore Bostan înțelege că prin folclor se poate demonstra vechimea noastră pe aceste plaiuri, cântate în doinele și baladele izvorâte din durerile și bucuriile poporului nostru. Posibil că academicianul Bostan folosește folclorul ca pe o armă împotriva celora care ne asupreau pe motiv etnic. Acei care nu numai l-au ascultat, dar l-au auzit și înțeles pe Grigore Bostan, în majoritate au devenit profesori, ziariști, scriitori apreciați. Fenomenul Grigore Bostan și acum bântuie printre foștii săi studenți, nu există să se întâlnească doi din aceștia și să nu-și amintească oarecum de perioada de aur a Catedrei și îmbucurător rămâne, după cum spunea prof. Cristina Paladean, că cele „începute de el continuă”.

1990. Apare cartea de versuri a lui Grigore Bostan „Revenire”. Era o revenire în poezie după o perioadă de activitate științifică pentru susținerea tezei de doctor în filologie și obținerea gradului de profesor. 

2022. Este o „Revenire” a lui Grigore Bostan la baștină, chiar dacă în chip de piatră. Dar a revenit aici pentru totdeauna. Aici, în locurile pe care le-a iubit cel mai sincer în viață, le-a cântat din toată inima și cu toată dragostea lui. Aici, la murmurul izvoarelor Siretului Mic, la poalele Carpaților copleșiți de cântecele ciobanilor și horele băștinașilor cu rădăcini seculare în pământul îmbrăcat într-un verde imaculat. Aici unde firul ierbii, pus la pământ de tăișul coasei, va răsări mai verde și mai îndesat.

Nicolae ȘAPCĂ 

Fotografii de Vasile BÂCU