SFINȚEASCĂ-SE NUMELE TĂU, SCUMPĂ LIMBĂ ROMÂNĂ!

Deoarece ne este scut de întărire a sufletului și o purtăm în rugăciuni pentru a o avea mereu, așa cum ne rugăm pentru pâinea cea de toate zilele, am cutezat să adun momentele de sărbătorire a graiului matern sub pavăza „Tatălui Nostru”, singura rugăciune lăsată ucenicilor de Mântuitorul Iisus Hristos. Suntem și noi de-a pururea ucenici ai limbii noastre române, sărbătorite de 33 de ani la Cernăuți, sub egida Societății „Mihai Eminescu”, de câțiva ani, conform reînnoirii statutului – Societatea pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu”, Cernăuți, conduse pe poetul Vasile Bâcu. Cu rugăciunea „Tatăl Nostru”, cântată pe melodia lui Ciprian Porumbescu, întocmai ca la Voroneț, de stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Sfintei Mănăstiri, a culminat acordul final al manifestării. Dar până la acest binecuvântat moment, s-au perindat mai multe clipe încadrate în tiparele tradiției, dar și ale ineditului. Pe undele melodiilor intonate de corul „Dragoș Vodă”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea, s-au așternut covoare de flori la postamentul statuii Poetului Național, depuse de echipa diplomatică a României la Cernăuți, în frunte cu Consulul General Irina Loredana Stănculescu, însoțită de ministrul plenipotențiar Dan Constantin, de referentul principal relații consulare, Florin Stan și soția sa prof. Viorica Stan.

Alături de diplomații români s-au aflat parlamentarul Florin Pușcașu și stareța Mănăstirii Voroneț, dr. Gabriela Platon, foarte apropiată românilor din nordul Bucovinei, un adevărat ambasador al frumosului duhovnicesc pe meleagurile noastre. Au fost prezenți și trimiși ai autorităților orașului și regiunii. Nu știu cu precizie câte societăți naționale avem, însă au fost de față reprezentanți ai tuturor, uniți în cel mai sfânt simbol – catedrala Eminescu, cu altarul LIMBA ROMÂNĂ. Poate cineva nu ne prea înțelege obiceiul de a ne fotografia la asemenea evenimente la monumentul lui Mihai Eminescu, însă nu e doar un tribut plătit modei, ci și un fel de a ne scrie istoria. Trec anii, mulți dintre românii de frunte (intelectuali de elită ca prof. academ. Grigore Bostan, docentul Lora Bostan, poetul Mircea Lutic, prof. Aurel Constantinovici, scriitorii Grigore Crigan și Vasile Tărâțeanu) nu mai sunt printre noi, dar imaginile fixate de obiectivul fotografic rămân, ne amintesc cum am fost, câți am fost, câți am mai rămas…

La Palatul Național, sărbătoarea, regizată și moderată de președintele Societății organizatoare, Vasile Bâcu și vicepreședintele Gheorghe Ungureanu, a continuat cu tot ce crește, înflorește și rodește frumos și de folos în sufletele românilor noștri – de la cei mai tineri, ca surorile cântărețe, Anastasia și Sofia Poclitar din comuna Boian, până la decanul de vârstă al comunității noastre, prof. Ilie Popescu, președintele Societății regionale „Golgota”. N-a lipsit nici de data aceasta voloceanul Ionică Semeniuc din neamul mândru de răzeși, care parcă nu-și simte povara anilor.

Urmând după înălțătoarea interpretare de către Dumitru Caulea a imnului Limbii Române „Pentru Ea la Putna clopot bate”, mesajul doamnei Consul General Irina Loredana Stănculescu a vibrat de emoții preluate de la cântarea interpretului, de la versurile lui Grigore Vieru și de la Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea pentru mine, muntele tot munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește”. Frumos ne trăim viața măcar în momente de sărbătoare, când avem asemenea oameni printre noi, ca doamna Irina Loredana Stănculescu, ca stareța Gabriela, ambele mărturisind și cu alte prilejuri că orașul Cernăuți este locul inimii lor, numit „acasă”. Cuvioasa stareță a evocat întâlnirile de mai înainte, când a participat la Duminicile graiului matern de la Cernăuți împreună cu monahia Elena Simionovici, cu scriitoarea Doina Cernica și artista plastică, regretata Dany Madlen Zărnescu. Acum, ca și în trecut, a venit cu o donație substanțială de carte din partea Episcopiei Sucevei și Rădăuților, 9 volume cu încărcătură duhovnicească și patriotică, printre care unul de rugăciuni și celelalte alcătuite de ÎPS Părintele Calinic. De asemenea ne-a adus lucrarea de doctorat a Episcopului-Vicar Preasfințitul Damaschin Dorneanul. Din donație face parte și un nou volum din bogata colecție de postume a lui Mircea Motrici – „La porțile timpului. Dialoguri cu mari duhovnici”. De reținut este remarca maicii starețe că „simte chemarea acestui loc (a Cernăuțiului eminescian)” și să nu uităm că „Țara noastră adevărată este în cer”, fapt de care ne amintesc tomurile dăruite Bibliotecii Societății „Mihai Eminescu”, sfinte cărți de învățătură creștină, care își așteaptă cititorii.

Cuvinte de apreciere pentru tenacitatea cu care ne păstrăm limba și tradițiile au fost adresate de diplomatul Dan Constantin și parlamentarul Florin Pușcașu, distinsul oaspete exprimându-și bucuria de a se afla în comunitatea românească din ținutul nostru la o sărbătoare care ne unește în dragoste și credință față de limba română, căci „ne închinăm lui Dumnezeu, când ne închinăm limbii române”. Vicepreședintele Societății gazdă, Nicolae Șapcă, s-a închinat limbii materne cu o poezie inspirată de pelerinajul la mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Mănăstirea Putna. Totodată, n-a evitat aspectele mai puțin plăcute, punctând unele probleme și deprinderi în ale scrisului din partea jurnaliștilor, prin care „aducem insulte” bogatei și frumoasei noastre limbi. Sunt observații întru totul corecte și oportune, de care se cuvine să luăm aminte. De fapt, majoritatea oamenilor scrisului din comunitatea noastră manifestă dragoste și respect față de materna română. Edificator fiind exemplul radiojurnalistei Carolina Jitaru, talentata interpretă și compozitoare de muzică folk, care a pus pe note și a dat glas celor mai frumoase poezii de Grigore Bostan, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, iar la această sărbătoare a cântat în premieră un poem al lui Nicolae Șapcă – „Imnul graiului”. Din creația proprie au citit Dumitru Zaidel, Eliza Selețchi, Doina Bojescu, Dorin Misichevici, recitalul fiind înzestrat de talentații cântăreți ai limbii materne, duetul Dumitru Caulea – Luminița Demianic, grupul vocal „Fetele din Bucovina”, incomparabilul Gică Puiu, Maria Dovghei (o dulce voce a-cappella), interpretul de romanțe Gheorghe Posteucă. A încheiat melancolic partea artistică Natalia-Camelia, cu răscolitoarele versuri ale lui Grigore Vieru, „În limba ta”, aranjamentul muzical aparținând instrumentistului Vladimir Cernov. Își păstrează neadormit spiritul patriotic, dar și de matematician prof. Octavian Voronca, expunând informații în cifre concrete, ce pun în evidență valoarea limbii române. Bunăoară, după numărul de cuvinte limba română se situează pe locul opt în lume, fiind vorbită de 30 milioane de oameni. Prof. docent Ilie Popescu, cunoaște mai bine decât mulți dintre noi dimensiunea tezaurului limbii materne, căci timp de 44 de ani a predat fonetica limbii române studenților de la Catedra de Filologie Română și Clasică. Și cât de credibil răsună cuvintele dumnealui, când spune că neamul nostru e plin de eroi și martiri care ne-au apărat, ne-au salvat de „somn de moarte” limba sfintelor cazanii! S-o apărăm și noi în timpuri grele, căci tot ce se numește identitate națională ne cere sacrificii.

Maria TOACĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s