AMBASADORUL ROMÂNIEI LA KIEV, ALEXANDRU VICTOR MICULA:

„AM VENIT LA DUMNEAVOASTRĂ

SĂ NE SFĂTUIM”

„Pentru a ne cunoaște, a ne sfătui”; „să ne sfătuim”… Prima dată am auzit asemenea vorbe simple și calde de la un diplomat de rang înalt, cum este Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev, Alexandru Victor Micula. Însoțit de Consulul General al României la Cernăuți, doamna Irina Loredana Stănculescu, noul șef al Ambasadei României în Ucraina s-a întâlnit în după amiaza zilei de 19 septembrie cu reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți. Prezentând înaltul oaspete, dna Irina Loredana Stănculescu a menționat dorința Excelenței sale de a-și cunoaște conaționalii din Ucraina începând cu comunitatea cea mai mare, românii din regiunea Cernăuți. Dialogul, într-adevăr, a fost sincer, ca un sfat între frați. După cuvintele de salut, domnul Ambasador și-a exprimat regretul că nu mai sunt în viață mulți dintre fruntașii români pe care i-a cunoscut la o întâlnire cu șase ani în urmă, când a fost în vizită la Cernăuți. A mărturisit că nu se poate obișnui cu războiul din Ucraina, declanșat în centrul Europei și că înțelege consecințele nefaste ce ne afectează și pe noi, deși regiunea Cernăuți se află într-o zonă mai protejată, unica unde nu există distrugeri și n-au ajuns rachetele rusești. Pornind de la situația complicată, și-a exprimat dorința de a afla cum se răsfrânge starea de război asupra schimbărilor demografice în localitățile populate de etnici români, a condiției economice și materiale și ce ajutor așteptăm de la Statul Român. Nu mai puțin interes a manifestat și în privința „lucrurilor sfinte” pentru comunitatea noastră – limba română, biserica, și alte valori identitare. Or, a mărturisit dl Alexandru Victor Micula, după fiecare asemenea întâlnire se încarcă de înțelepciune și învață câte ceva foarte important, mai întâi de toate „ce înseamnă să fii român”. Deși timpurile sunt extraordinar de grele, cum nu s-a mai pomenit pentru generațiile de după cel de-al Doilea război mondial, reprezentanții mediului asociativ au vorbit mai puțin de nevoile materiale, abordând probleme care ne amenință existența națională. După cum a evidențiat domnul Ambasador, principalul este respingerea de către Ucraina a agresiunii Rusiei, care amenință ordinea de drept pe plan internațional. În acest context s-au discutat problemele ce ne frământă și care nu pot fi amânate, cu atât mai mult neglijate, de e pace, de-i război. Ca factori pozitivi s-a menționat ajutorul dat de România persoanelor nevoiașe din comunitățile românești, prin granturi și alte diverse proiecte, de asemenea, au fost adresate mulțumiri pentru bursele acordate, care au mărit numărul elevilor în clasele cu predarea în limba română. Deosebit de benefice și eficiente s-au dovedit a fi întâlnirile online ținute de DRP cu mediul asociativ românesc din ținutul nostru. Cu toate nenorocirile aduse de acest război, ajutorul acordat și susținerea necondiționată a Ucrainei de către România a sporit prestigiul și stima ucrainenilor față de români.

Așa s-ar cuveni să fie, deși ne confruntăm încă cu multe probleme, puse în discuție la acest sfat. S-a vorbit despre imperativul măririi numărului de ore la limba și literatura română în școli, despre necesitatea de a modifica art. 7 din Legea învățământului în Ucraina, s-a solicitat susținerea instituției diplomatice a României la Kiev în vederea finanțării traducerii și tipăririi manualelor școlare în limba română, recunoașterii diplomelor tinerilor noștri care studiază în România, precum și a recunoașterii în Ucraina a inexistenței limbii moldovenești. N-a fost uitată Casa lui Aron Pumnul, luată sub oblăduirea doamnei Consul General Irina Loredana Stănculescu. Folosindu-se de prilej, participanții la întâlnire i-au adresat mulțumiri pentru bunăvoință și dragostea de a face bine, pentru eforturile depuse la renovarea Palatului Național și mobilizarea de mijloace la reconstrucția acestei Case Memoriale, unde-și așteaptă deschiderea Muzeul „Mihai Eminescu”.

Liderii comunității au fost îndemnați să participe mai activ la proiectele anunțate de DRP și cele transfrontaliere, primind asigurarea de sprijinul României la rezolvarea problemelor abordate.

ÎNTÂLNIRE CU NEAMUL DIN MORMINTE

LA PAS CU AMBASADORUL ROMÂNIEI LA KIEV, ALEXANDRU VICTOR MICULA, PRIN VECHIUL CIMITIR DIN CERNĂUȚI

A doua zi a vizitei la Cernăuți, domnul Ambasador Alexandru Victor Micula, însoțit de Consulul General, doamna Irina Loredana Stănculescu, a început-o de la cimitire. După ce a adus un pios omagiu ostașilor căzuți în războiul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, înmormântați pe Aleea Eroilor din cimitirul central, printre care și tânărul român Denis Morăraș, și-a continuat drumul până în celălalt capăt al orașului, cu un popas în istoria făurită de înaintașii care-și dorm somnul veșnic în vechiul cimitir. Împreună cu Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, am avut onoarea să-i însoțim pe distinșii diplomați români prin panteonul românesc, îndreptându-ne pașii pe aleea principală ce duce spre Capela Mitropoliților cu hramul „Trei Ierarhi” și alte alei cu cripte ale înaintașilor neamului nostru. N-a fost simplu să ne încadrăm în timpul prevăzut, căci pe unde am păși în acest cimitir, oriunde ne-am îndrepta privirile ne întâlnim cu neamul nostru românesc. Timpul, însă, fiind limitat, am ales să ne oprim la figurile emblematice de pe aleea personalităților românești: Isidor Bodea, medic pediatru, om de știință și de cultură, fondatorul spitalului de copii din Cernăuți, George Gallin, consul al României la Cernăuți în perioada austriacă, renumitul istoric Dimitrie Onciul, președinte al Academiei Române (1920-1923), de la moartea căruia se împlinesc 100 de ani, teologul Dionisie Bejan, artizanul Unirii, președinte al Congresului Național al Bucovinei, președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, de la trecerea căruia se împlinesc 99 de ani… Cripta familiei Sbiera, unde odihnește academicianul Ion Sbiera, custodele Bibliotecii Bucovinei și primul șef al Catedrei de Limba și Literatura Română de la Universitatea Cernăuțeană, cea a familiei Hurmuzachi, mormântul lui Aron Pumnul și al lui Epaminonda Bucevschi ne-au amintit de Eminescu, mai ales că pictorul Epaminonda Bucevschi i-a fost prieten din anii de studii la Viena și ai pregătirii Marii Serbări de la Putna (1871). De la mormântul lui Bucevschi nu e departe până la cripta familiei Dollizsturm, unde și-a găsit locul de veci sora mai mică a lui Mihai Eminescu, talentata pianistă Aglaia Drogli. Ne bucurăm că a fost descoperit și avem grijă de acest mormânt, ce ne amintește de Eminescu, de dragostea Poetului pentru Bucovina, de legăturile sale sufletești cu Cernăuțiul.

Mergând spre falnicul stejar cu ramurile amputate, veghetor al odihnei arboroseanului Zaharie Voronca, am amintit că pe aproape se află și mormântul profesorului George Tofan (1880-1920), militant pentru școala românească și învățământul în limba română, o problemă actuală și în zilele noastre. Nu e de prisos să evidențiem încă o dată că Zaharie Voronca a fost a doua persoană după Ciprian Porumbescu în conducerea Societății studențești „Arboroasa”, desființată de autoritățile austriece și s-a aflat printre cei cinci arboroseni arestați, motiv servind telegrama de condoleanță expediată primăriei Iașilor la comemorarea voievodului martir Grigore Ghica. Asemenea secretarului de stat al României George Cârciu, Ambasadorul Alexandru Victor Micula a rămas profund impresionat de cele văzute, a promis că va susține proiectul de reabilitare a mormintelor personalităților de seamă ale culturii și științei românești. Un imbold de a grăbi acest proces ne dă și moartea academicianului Vasile Tărâțeanu, înmormântat pe o luminoasă alee, mai sus de Zaharie Voronca. În drum spre mormântul poetului, care a mărit numărul academicienilor din acest cimitir, redat pământului sub flamura tricoloră, Excelența sa A. V. Micula a observat și s-a oprit la cripte cu inscripții românești. Cu tristețe și profund regret pentru irecuperabila pierdere a comunității a pomenit faptele temerare ale adormitului întru Domnul Vasile Tărâțeanu.

Conducerea Societății „Golgota” este recunoscătoare României pentru atenția îndreptată în ultimul timp asupra Cimitirului vechi din Cernăuți, care este cartea noastră de istorie, poate cea mai veridică și de necontestat. Și ca orice carte foarte veche, cimitirul cu osemintele mitropoliților Bucovinei, academicienilor, profesorilor, artiștilor români, dar și oamenilor simpli ai neamului, necesită atenție majoră, protecție și îngrijire.

Maria TOACĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s