SUB ARIPILE PROTECTOARE ALE ROMÂNIEI, UN LUMINOS MESAJ PENTRU UCRAINA

Parcă s-a inspirat de la „Somnoroasele păsărele” din duioasele versuri eminesciene, autoarea tabloului din această postare. Vă mai amintiți? Le mai spuneți copiilor înainte de somn: „Trece lebăda pe ape…”; „Totu-i vis și armonie…”? Tânăra Tatiana Lebedenko, n-are cum, nici de unde să-și amintească, pentru că numai de câteva zile, în drum spre România, i-a devenit cunoscut numele Poetului național al românilor.  Lung e drumul de la Savran, micul ei orășel din cel mai nordic punct al regiunii Odesa, până la Suceava, unde este așteptată să-și primească premiul pentru cea mai bună lucrare de artă murală din cadrul Concursului „Mesaj pentru Ucraina”. Concursul a fost organizat în virtutea Programului Operațional Comun România-Ucraina, astfel fiind marcată și Ziua Cooperării Europene, sărbătorită în fiecare an la 21 septembrie la nivelul Uniunii Europene de toate statele participante în programele de cooperare. La final au ajuns șase participanți, iar învingătorul a fost ales cu ajutorul publicului care a votat pe pagina de Facebook ENI CBC România-Ukraine 2014-2020. Cele mai multe voturi a adunat adolescenta de 15 ani, Tatiana Lebedenko din orășelul Savran, regiunea Odesa. La 4 septembrie, Tatiana, însoțită de mama ei Elena Lebedenko, profesoară de matematică, a trecut pentru prima dată granița în România. Dar până au ajuns la Suceava ca învingătoarea să-și primească premiul – o trotinetă electrică (ceilalți cinci premianți – câte un smartwatch), fiica și mama s-au oprit la Cernăuți, descoperind frumusețea arhitectonică a străvechii așezări de la Prut, cu o istorie de 614 ani, care de la Domnitorul moldav Alexandru cel Bun începe. Mica lor comună, cu numai câteva mii de locuitori, ca și orașul nostru, din primele zile ale războiului a găzduit multe familii din zonele mai periculoase, supuse bombardamentului agresorului.

Am făcut câțiva pași împreună pe domneasca stradă pietonală, le-am invitat la Palatul Național al Românilor, reușind, în răstimpul cât am stat împreună, să aflu câte ceva despre familia lor. Părinții Tatianei sunt profesori la Centrul – nord pentru instruire profesională. Acolo își continuă studiile și fiica lor, pregătindu-se pentru facultate. N-a frecventat vreo școală de pictură, dar este pasionată de arta plastică. Cu doi ani în urmă a ilustrat o carte de povestiri FS, în taină de părinți. Nu era încrezută că lucrările ei vor fi acceptate de editor. Numai după ce a apărut cartea, le-a făcut părinților frumoasa surpriză. La Concursul „Mesaj pentru Ucraina” a îndemnat-o să participe tatăl ei, Oleksandr Lebedenko, profesor de istorie. Ideea inițială a fost alta, dar până la urmă Tatiana s-a lăsat „recenzată” de tatăl ei, căutând singură un subiect mai original. Lucrarea cu genericul „Birds of will and freedom” (Păsările speranței și libertății), într-adevăr, are un mesaj profund, oglindind aripile protectoare ale României asupra Ucrainei, întruchipată în cocorul care are nevoie de ajutor. Premianta concursului a ținut seama de condiția principală: a exclude atmosfera de agresiune. Din cele două curcubeie pe cerul comun pentru toate popoarele lumii se revarsă lumină, speranță, bucuria de a trăi și a crea în numele unei vieți libere și fericite. Într-un punct curcubeul tricolor și cel bicolor se unesc și e bine ca generațiile viitoare să se unească în tot ce au mai de preț fiecare, respectând valorile naționale ale fiecărei etnii. Or, când unii se consideră mai presus de alții, atunci se iscă ura, încep războaiele, se ucide „corola de minuni a lumii”, vorba poetului român Lucian Blaga.

Înainte de a porni la Suceava, Tatiana a auzit de la tatăl ei o istorioară despre străbunicul Havrilo Lebedenko, pe care adolescenta  nu l-a cunoscut, dar știe că, născut în 1921, a avut rădăcini în sudul Basarabiei, localitatea Devizia, Tatarbunar. Se povestește în familia lor că acel străbunic l-a văzut pe regele Mihai al României, în anii când și pe acolo era România. Tânărului rege, cică, îi plăcea să se odihnească în orășelul Lebedovka, la o vestită stațiune balneară. Astfel, datorită miracolului artei, se întâlnesc istoriile popoarelor, pentru a ne da frățește mână cu mână și a ne cunoaște mai bine.

Maria TOACĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s