Ce am văzut la Cernobyl…

Mulţi locuitori ai Ţinutului Herţa au fost martori şi participanţi la evenimentele de tristă pomină. Printre ei se numără şi domnul Gheorghe ANTONIUC din Horbova, invalid de grupa I, fost profesor de educaţie fizică. 

L-am întâlnit în curtea  casei părinteşti din Horbova. După cum mi-a mărturisit dumnealui, dintre cei peste 80 de participanţi, doar câţiva sunt în prezent în viaţă. 

Gheorghe Antoniuc a fost chemat la 28 septembrie 1987 la comisariatul militar Hliboca şi trimis la Cernobyl.  În drum a văzut stepe întinse până la orizont, păduri cu pini, mesteceni şi castani, crescuţi pe suprafeţe de mii de hectare de pe o parte şi alta a drumului care, cică, îl conducea odinioară pe T. Şevcenko la învăţătură… 

Au fost repartizaţi în zona limitată în raza de 30 km din jurul Cernobylului, la 18 km de centrul raional. A  fost format un pluton de 12 oameni, Gheorghe fiind numit ajutor al comandantului. Erau băieţi tineri din toată Uniunea, efectuau lucrări în sectorul nr. 2 – cel mai periculos de pe teritoriul Centralei. De ei depindea soarta celor angajaţi la anumite lucrări. 

De bună seamă, cine a putut să-şi imagineze că în perioada automatizării procesului de producţie, cercetării noilor tehnologii, anume la Cernobyl va avea loc cea mai mare avarie de la sfârşitul secolului  al XX-lea? 

Aflându-se  acolo, domnul Gh. Antoniuc a acumulat o doză între 18-110 roentgeni. Cuvântul Cernobyl dumnealui îl rosteşte cu amărăciune. Dar cel mai puternic resimt gustul amar cei care au fost strămutaţi cu traiul la Kiev, Odesa, în alte oraşe din fosta Uniune. Trei luni s-a aflat dumnealui la Cernobyl, mai mult nimeni nu rezista. 

… Vitele de la ferme au fost evacuate, mărturiseşte dumnealui, au rămas grânele semănate de cu toamnă şi n-a avut cine să le strângă în vara anului 1986.  Acesta-i Cernobylul…

S-a aflat domnul Gheorghe în oraşul Pripeat, vatra energeticienilor de la Centrala atomo-electrică, cel mai tânăr oraş din Ucraina de pe atunci, care uneşte pădurile Belorusiei cu cele ale Ucrainei, râul şerpuindu-şi mai departe apele până la bătrânul Nipru. 

Dintre cei 12 oameni din plutonul din care făcea parte Gheorghe Antoniuc au rămas în viaţă doar 2 oameni. S-a întors în satul natal Horbova invalid de grupa II şi prima categorie de participant la lichidarea consecinţelor Avariei de la Cernobyl. 

Începând din anul 1976 a activat  în calitate de profesor de educaţie fizică la ŞM Horbova. A muncit ani de-a rândul cu copiii, pregătind o întreagă pleiadă de sportivi, cunoscuţi în Ţinutul Herţa, regiune, ţară. 

Dumnealui e unicul profesor din regiune, participant la lichidarea consecinţelor Catastrofei de la Cernobyl. A primit mulţumiri din partea comandantului Districtului militar Kiev, scrisoare de mulţumire din partea Preşedintelui de atunci al Ucrainei, Leonid Kucima. În prezent domnul Gheorghe Antoniuc se află la odihnă binemeritată. 

Ne întrebăm astăzi, pe timp de război, oare vom reuşi să ferim pământul de pericolul unei explozii nucleare?

Viorel GHIBA 

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s