Totul ce au auzit, au văzut și au savurat invitații Muzeului „Rădăcini strămoșești ale comunei Boian” de la Liceul nr. 1, în ziua aleasă pentru prezentarea proiectului „Meșteșugurile populare – școală de creștere românească”, ce include și extinderea spațiului muzeal inaugurat anul trecut, a început de la răsăritul unui vis sub streașina cele mai vechi și mai rezistente case din cotul Hucău. Entuziastele profesoare Sofia Jalbă și Cristina Nelici, care au pus bazele muzeului în 2021, adunând sute de exponate într-o mică încăpere din clădirea școlii, ardeau de dorința să aducă mai aproape străvechea casă gârbovită de încercări cumplite ale trecutului, rezistentă la furtunile istoriei, unica din cele 23 de căsuțe rămase în „picioare” în timpul primului război mondial, ca un monument al tăriei boincenilor în timpuri de prigoană. Între pereții ei numai bine își găseau adăpost toate lucrurile mărturisitoare ale vieții de odinioară, adunate de la bătrâni, de la neamuri… Și mai aveau un imbold de a stărui pentru lărgirea spațiului muzeal – bogata donație de la boinceanca Silvica Leah-Fedoreac, absolventă a Școlii Medii din Boian, o ființă nu doar pasionată de a căuta și reda strălucire lucrurilor din vechime, purtătoare de istorie, ci și un suflet nobil, generos. Silvica s-a despărțit cu inimă bună de comorile adunate, fericită că ele vor bucura ochii și inimile boincenilor, vor trezi interesul tinerilor pentru a le cunoaște.
Casa de la Hucău stă și astăzi, moștenitorul ei, poate și el înduioșat de visul celor două profesoare, încă o lasă să-și ducă veacul mai departe. Dar răzbat cei care nu renunță la vis. Impresionată de dragostea românilor de la baştina mea faţă de valorile neamului, am găsit împreună un drum mai ușor, decât cel de a aduce casa veche de la Hucău. Este drumul ce ne îndreaptă la Patria istorică România, care doi ani la rând, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ne-a finanțat proiectele înaintate de Societatea „Doamnele Române”, în cadrul cărora am reabilitat și amenajat cinci săli ce țin de o clădire aflată în proprietatea și pe teritoriul Liceului. Astfel, proiectul din 2025 „Muzeul, instituție de creștere românească a tinerei generații” a continuat anul acesta, beneficiind pe lângă lucrările de construcție și de finanțarea a trei ateliere – bucătărie națională – arta culinară, lucru de mână – arta țesutului și școala tinerilor ghizi.
După finalizarea lucrărilor de construcție – renovarea totală a acoperișului, înlocuirea tavanului, montarea a două uși și ferestre, consolidarea fundamentului, tencuiala interioară și exterioară, amenajări estetice pe afară, au început să funcționeze cele trei ateliere. Ce au reușit să învețe elevii antrenați la activitățile lor, s-a văzut pe viu pe parcursul zilei de 26 septembrie, Dumnezeu dăruindu-ne vreme însorită pentru a-i purta pe oaspeți prin istoria și permanențele românești ale Boianului. Directoarea Liceului nr. 1, doamna Angela Botă, viceprimarul Vasile Babii, profesorii și elevii antrenați în proiect au fost bucuroși s-o întâmpine pe doamna Consul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, susținătoarea comunității, sufletul care ne inspiră și ne îndrumă la fapte ziditoare în menținerea identității într-un viitor european al Ucrainei. Și deoarece protagoniștii (eroii principali) ai acestei zile au fost copiii – elevi ai Liceului, crescuți în leagănul valorilor străbune, am invitat semeni de-ai lor, cu același destin, trăitori în oaza dragostei de datini, de portul popular, de cântecele neamului. Primii, împreună cu profesoara Mirela Mândrescu, au ajuns colegii din comuna natală, cei de la Hliniță, Liceul „Lider”, care poartă și numele lui Ion Neculce. De la Cernăuți a venit un grup de copii din clasa a VII-a de la Liceul „Alexandru cel Bun”, însoțit de dirigintele, Cătălin Șcerbaniuc, tânăr profesor de română, și de adjunctul directorului, prof. Ancuța Bâcu. De la vecinii din Mahala, animatoarea culturii de acolo, Elena Nandriș a adus un grup de cântăreți mai mărunței ai renumitului ansamblu „Urmașii lui Ștefan”, bucuroși de a o revedea pe Carolina Jitaru și de a avea cu cine le cânta boincenilor „Imn graiului” – o laudă până la ceruri limbii române. De mai depărtișor, însă foarte apropiați prin iubirea de tradiții și setea de a-și cunoaște rădăcinile, au poposit la Boian câțiva gimnaziști din Probotești, dintre cei aleși de profesoara lor Tatiana Tutunaru-Bârzu în proiectul „Doamnelor Române” – „Atelierul de povești – stimul pentru lectură, creativitatea copiilor și comunicarea lor în limba română”, pe care îl vom finaliza într-un spectacol comun cu liceeni din comuna Mămăliga, la 18 octombrie. Până atunci, oaspeții din Probotești s-au împrietenit cu semenii din Boian, dăruindu-le o păpușă în port național împletit de mâinile lor, au comunicat cu cei de seama lor din Mahala și Cernăuți, au urmat ghizii prin locurile marcate de istorie românească ale Boianului.
Sărind înaintea altor minuni trăite într-o singură zi la Boian, spun doar că întâlnirea a finalizat cu arta culinară pe două mese lungi într-un cort, frumos aranjat de Lenuța și Serghei Poclitari, directorul Casei de Cultură, interiorul fiind împodobit cu covoare ca la nunțile de odinioară. Cu ajutorul celor două mame cu numele Maria ale profesoarei Cristina Nelici, mesele au fost încărcate cu sarmale și colaci din cuptorul muzeului, în timp ce fetele și băieții nu-și dădeau rând la războiul de țesut. Copiii din Boian nu uită de cuvintele părintelui duhovnicesc al satului, Vasile Nicoriuc. Anul trecut, la intrarea în casa nouă a Muzeului, preotul le-a dat de grijă să respecte sfintele tradiții ale neamului. Preluând de la străbuni dragostea de datini, ei țin aprins focul în vatră, învață legea găzduirii, împletind colaci pentru primirea oaspeților și porumbei cu glas de rugăciune pentru cerul senin al baștinei. Copiii împletesc colaci la gura cuptorului din muzeu, căci în casele lor moderne cuptorul rustic e doar o poveste. La atelierul de artă culinară ei învață să gătească bucate tradiționale românești. Deprinderile le-au fost de folos să-și ospăteze oaspeții cu mâncăruri simple, dar gustoase și sănătoase, ce le amintesc de copilăria părinților și bunicilor.
Tinerii ghizi ne-au purtat mai întâi prin poveștile exponatelor din Muzeul de istorie a școlii – Dumitru Jalbă și Nicolae Botă, sub îndrumarea prof. de istorie Ludmila Pațurchivsca, apoi la cel al Rădăcinilor – Nichita Nelici și Magdalena Rusoi, pe la locurile memorabile ale Boianului – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Mariela Nelici, Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului – Lina Vaipan, Biserica romano-catolică – Anastasia Hauca, monumentul-troiță în memoria victimelor regimului totalitar stalinist – Adriana Ignatiuc. La bustul cronicarului Ion Neculce, renumitul ctitor al Bisericii din centrul comunei, și-a depănat povestea Pavel Cornuța, și el deja un nume de solist cunoscut al „Urmașilor lui Ștefan”. La piatra-monument ce amintește de tragedia satului pustiit în primul război mondial a vorbit profesoara de istorie Ludmila Pațurchivsca. E mare Boianul în istorie și ca moșie. Directoarea Angela Botă a avut grijă să ne pună la dispoziție autobuzul școlar, iar ghizii să relateze succint esențialul, incitând interesul oaspeților pentru a mai veni la Boian, așa cum revine cu drag și evlavie pentru locuri sfinte doamna Irina Loredana Stănculescu, aducând România aproape de noi.
Maria TOACĂ
Lasă un comentariu