Cât de bine a spus Eminescu și cât de profund simțim uneori că „…în lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui…”. Am trăit o zi marcată de emoțiile întâlnirii cu istoria noastră în miezul acestor cuvinte, dar nu numai de dragul trecutului, ci mai mult pentru a ne menține cu demnitate în prezentul ce ni-i dat să-l supraviețuim și a nu ne pierde speranța la viitor. Ca într-o cunună miraculoasă s-au împletit mai multe evenimente, încondeind preludiul la apropiata sărbătoare a Unirii Bucovinei și Zilei Naționale a României. Cartea „Cernăuți. Obiecte pierdute”, devenită deja cunoscută în spațiul românesc, însoțită de autorul ei, Mircea Diaconu, a ajuns de la Suceava la Cernăuți, fiind primită ca un copil drag la ea acasă. La Palatul Național al Românilor din centrul capitalei Bucovinei, unde a avut loc lansarea volumului și întâlnirea cu autorul s-au adunat, în condițiile restricțiilor dictate de pandemie, doar o mică parte din cei care, auzind de apariția ei doresc s-o aibă în casele lor. Susținut de Biblioteca Bucovinei ”I. G. Sbiera”, director Gabriel Cărăbuș, și de Consiliul Județean Suceava, scriitorul Mircea Diaconu a reușit să aducă la Cernăuți o donație impunătoare, fiecare din cei prezenți la întâlnire primind în dar câte o carte cu autograful autorului.
De fapt, 12 noiembrie, zi însemnată pentru noi și datorită faptului că este data semnării decretului privind înființarea Consulatului României la Cernăuți (anul 1997), va rămâne ca una din cele mai benefice în cronica vieții Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți. Președintele Societății, poetul Vasile Bâcu, a primit o importantă donație de tehnică electronică, oferită de Consulul General Irina Loredana Stănculescu din partea Camerei Notarilor Publici din București. Ideea și inițiativa sponsorizării vine de la șefa misiunii diplomatice a României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, încadrată cu trup și suflet la modernizarea Palatului Național. Odată ce și-a asumat și această povară, dumneaei nu contenește să poarte grija pentru înzestrarea localului, ce și-l dorește un important centru de spiritualitate și cultură românească. Pe bună dreptate, la această lansare de carte, precum și la alte manifestări doamna Irina Loredana Stănculescu e binevenită mai mult ca gazdă decât oaspete. Avându-i de însoțitori pe colegi de la Consulat, dumneaei a menționat prezența diplomatului Florin Stan, de curând încadrat în echipa misiunii diplomatice la Cernăuți.
La ei acasă s-au simțit și sucevenii, scriitorul dr. Mircea Diaconu și dr. Gabriel Cărăbuș. Mai ales, mă face să cred astfel mărturisirea domnului Mircea Diaconu, care, destăinuind fascinanta sa obsesie pentru o lume pierdută, spune că „într-o vreme visa că a trăit la Cernăuți”, că a rătăcit pe străzile și printre casele seculare ale acestui oraș. Poate s-a aflat și în epicentrul evenimentelor evocate în cartea sa, poate a urcat în primul tren, care și-a reluat, la 3 ianuarie, orele 2, 1923, circulația directă între Cernăuți-București?! Numai în mintea unui visător, cu suflet de poet putea să încolțească ideea acestei fascinante călătorii prin Cernăuțiul din primii ani de după Marea Unire, 1923-1926. Subtil a pătruns în universul de visător romantic al autorului prezentatorul Dragoș Olaru, care l-a numit în repetate rânduri „poet” pe seriosul scriitor, doctor în filologie și critic literar. Spre deosebire de mine, care, în calitate de prezentatoare, m-am referit la latura emotivă a lucrurilor, Dragoș Olaru, specialist în arhivistică, s-a aprofundat în detalii bazate pe documente, s-a referit la unele pasaje cu valoare de veritabile poeme. S-a simțit și o legătură de spirit între prezentator și autor, ambii împătimiți de colbul arhivelor și pasiunea de a scoate la lumină comorile ascunse pe acolo.
În această comuniune de inimi și simțiri am avut onoarea și bucuria de a auzi nu puține cuvinte apreciative (poate nu îndeajuns meritate) la adresa cărții mele „Ștefan cel Mare din poveștile tatei” – de la Vasile Bâcu, moderatorul manifestării, de la doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, care a sprijinit tipărirea cărții, de la respectabilul profesor Ilie Popescu, președintele Societății regionale „Golgota”. Însuși faptul că s-a întâlnit într-un eveniment al lansării cu volumul lui Mircea Diaconu e o cinste pentru autoare.
Peste toate nostalgiile cernăuțene și nesfârșitele enigme ale trecutului a picurat o lacrimă de cântec – de la talentatele noastre interprete, Carolila Jitaru (eternul „Poem bucovinean” al lui Grigore Bostan, pe propria-i melodie), Maria Dovghei (romanțe pe versuri de Veronica Micle, acompaniată la pian de nepoata sa Mirela, tânără, dar deja consacrată pianistă, laureată a unor concursuri internaționale), Natalia Camelia (piesa „Copacul”, dezvăluire continuă spre desăvârșire). Ca o apă vie s-au revărsat vocile lor – peste tristeți, peste bucurii… Tristețile să dispară, bucuriile să înflorească, prinzând aripi de zbor spre regăsirea idealurilor pierdute.
RECITÂND O POEZIE, AU PĂȘIT ȘI COPIII DIN CERNĂUȚI PE URMELE LUI EMINESCU LA PUTNA
Prezența la Cernăuți, la recenta lansare de carte, a doctorului în istorie Gabriel Cărăbuș, manager al Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera”, mi-a amintit de un moment consemnat în cronica dedicată aniversării a 150 de ani de la Marea Serbare de la Putna. Semnalam cu regret lipsa tinerilor români din nordul Bucovinei, menționând că din cauza restricţiilor de trecere a frontierei, dar şi a conjuncturii geopolitice, tinerii români din Cernăuţi (elevi din clasele superioare şi studenţi) n-au avut posibilitatea să participe la Serbare, să se regăsească într-o comuniune cu neamul unit al semenilor lor din România. Totuşi, s-a făcut simţită şi prezenţa suflului românesc al tinereţii din nordul Bucovinei, datorită lăudabilei iniţiative a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” de a organiza un concurs-recital de poezie pentru elevii din regiunea Cernăuţi, desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Suceava, în parteneriat cu Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi. Proiectul a urmărit marcarea împlinirii a 150 de ani de la „Serbarea de la Putna”, oferind elevilor de etnie română din regiunea Cernăuţi posibilitatea de a-şi exprima dragostea pentru limba română şi valorile culturale ale neamului, liantul care i-a unit inclusiv pe participanţii din urmă cu 150 de ani de la Marea Serbare de la Sfânta Mănăstire Putna. Elevii au recitat câte un poem sau un fragment de poem şi s-au înregistrat, clipul fiind trimis spre jurizare la adresa de e-mail a bibliotecii. Măcar cu atât s-a voit şi s-a reuşit unirea spirituală a Bucovinei, precum şi marcarea unui moment important din istoria noastră comună, întru conştientizarea şi înţelegerea că suntem cu toţii ai lui Ştefan strănepoţi. Prin urmare, s-a dorit stimularea creativităţii elevilor, precum şi descoperirea unor talente autentice.
Lansarea cărții scriitorului Mircea Diaconu la Cernăuți a fost pentru dl Gabriel Cărăbuș și un prilej de a înmâna premiile acordate de Biblioteca „I.G. Sbiera” învingătorilor concursului. Printre premianți s-au aflat patru elevi de la Liceul „Alexandru cel Bun” – Daniela Struț, Daniela Zâgrea, Constantin Costaș și Adrian Amihalachioaie. De asemenea, în mod de-osebit s-a evidențiat Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, printre învingători numărându-se: Gabriela Ba-nilean – premiul III, Vitalie Levciuc și Gabriela Vicovan – premiul special al Societății Scriitorilor Bucovineni. Probabil, din cauza restricțiilor de carantină, liceenii din Carapciu n-au fost prezenți la manifestare. Sunt momente ce vor rămâne în memoria tinerilor participanţi, indiferent de menţiunile luate sau ratate. Şi poate vor povesti peste ani copiilor şi nepoţilor cum au păşit şi ei pe urmele lui Eminescu la Putna, măcar imaginar, recitând o poezie.
Maria TOACĂ
Gazeta de Herța 