Opt decenii de la tragedia din Lunca

La 7 februarie s-au împlinit 80 de ani de la, probabil, primul episod de exterminare în masă a românilor din Nordul Bucovinei și Ținutul Herța de către regimul stalinist cunoscut ca Masacrul de la Lunca. Atunci câteva sute de persoane, marea majoritate din localitățile Mahala, Ostrița, Boian, nemaiputând suporta teroarea impusă de către sovietici, au întreprins o tentativă de trecere în masă a frontierei cu România. De fapt, dacă e să ne gândim, șansele unei asemenea coloane ca să treacă neobservată erau, practic, nule. Foarte probabil că și cea mai mare parte din participanții la acea acțiune erau conștienți de faptul că-și pun în pericol viața, însă dragostea de libertate, patrie și neam pentru ei a fost mai presus decât orice pericol. Astăzi mai puțin contează că au fost trădați, prost organizați sau au avut ghinion. Cert este un singur lucru, cei căzuți la Lunca au murit cu moarte de erou, iar faptul că o mică parte dintre ei au reușit totuși să treacă granița ne demonstrează că nici atunci când erau secerați de ploaia de gloanțe ale mitralierelor sovietice ei nu au alergat înapoi, ci doar înainte, spre Patria mamă.

La inițiativa doamnei Elena Nandriș, fost primar al comunei Mahala, an de an în locul acelui masacru de pe malul râului Prut este organizată o acțiune comemorativă la care participă sute de persoane din satele Ținutului Herța și Nordului Bucovinei. Tragicul jubileu din acest an a fost marcat printr-o slujbă de pomenire oficiată de către Î.P.S. Longhin, Mitropolit de Bănceni, preacucernicul Gheorghe Moroz, protopop de Noua Suliţă, alături de un sobor de preoți. La eveniment au participat și reprezentanți ai României în persoana doamnei Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, dl consul Nicolae Dan Constantin, precum și parlamentarilor români Antonio Andrușceac, Lucian Feodorov și Lucian Florin Pușcașu. Comunitatea Teritorial Unită Herța a fost reprezentată de către doamna Emilia Matei, viceprimar.